Eaha mai te peu e e ere te Atua i to oe hinaaro?

I to ' na tamarii, E mea faufaa roa ia ite i te hinaaro o te metua tane. No te mea ua ite te hoê tamarii i te hinaaro o te metua tane, I muri iho, ua ite maitai te tamarii eaha te rave e eaha te ore e rave. Ua ite te tamarii eaha te mea e faaoaoa i te metua tane e eaha te mea e faatupu i te riri aore ra te inoino i roto i te metua tane. E auraa atoa te reira no outou ei tamaiti na te Atua (te mau tane e te mau vahine). Ua faaite te Metua i To'na hinaaro na roto i Ta'na Parau e To'na Varua Mo'a e ei tamaiti na te Atua, E mea ti'a ia outou ia ite i te hinaaro o te Atua, ia auraro i To'na hinaaro, e ia haere ia au i To'na hinaaro, ia ora outou i roto i To'na hinaaro. Teie râ, eaha mai te peu e e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro?

I roto i te Faufaa Tahito, ua faaite te Atua i To'na hinaaro na roto i te ture

I roto i te fafauraa tahito, Ua faaite te Atua i To'na hinaaro na roto i te horo'araa i te ture. No te mea ua faaite te Atua i To ' na hinaaro na roto i te ture, ua faaite atoa te ture i te hara. Te hara, o te raveraa ïa i te hoê mea aore ra te mau mea, o te patoi ra i te hinaaro o te Atua. Mai te mea e, ua ite outou eaha te hinaaro o te Atua, aita râ outou e rave i To'na hinaaro, E hara ïa (a.o.. Roma 7:7, Iakobo 4:17). 

No reira, Oia, no te utuafare o Iseraela, ua patoi râ ratou i te auraro i te Atua e i te haapa'o i te ture, aita ratou i faaroo i te hinaaro o te Atua.

Ephesia 5:5-7 Eiaha e haavare ia outou e te mau parau ino, Te mau tamarii no te faaroo ore

No to ratou faaroo ore i te hinaaro o te Atua, Ua farii ratou i te faautuaraa i tae mai na roto i to ratou faaroo ore. No te mea ua faaara te Atua i To ' na nunaa e ua faaite mai ia ratou eaha te tupu mai te peu e e maiti ratou i te haapao ore i Ta ' na mau faaueraa.

Ua farii ratou i teie faautuaraa no te mea e mea parau-ti'a e e mea mo'a te Atua, e eita ta'na e nehenehe e amui atu i te ino, E mata'u te nunaa i te Fatu, e no te arai i taua ino ra; te orureraa hau e te faaroo i te Atua, E ohipa te reira i nia i te tahi atu mau taata e e farii ratou i te haerea ino. No te mea mai te peu e e rave te hoê taata i te hoê mea, e pee vetahi ê.

Ua ite te Atua i te taata ruhiruhia, Ua faaruru te Atua i te mau ohipa ino a te taata tahito ia au i te tino.

Te taata, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, i roto i te hoê fafauraa e te Atua e i roto i taua fafauraa ra, te vai ra te mau ture (ōra'a), tei papa'ihia i roto i te ture.

E, o tei here mau i te Atua e o tei haamana'o i te fafauraa, ua haapa'o noa ratou ia'na e ua haapa'o i te ture (A tai'o atoa: ‘Te vahi huna o te ture‘).

Ua faaite atoa te Atua i To'na hinaaro na roto i ta'na mau peropheta

Aita te Atua i faaite noa i To'na hinaaro na roto i te ture, te Atua râ Ua faaite atoa oia i to'na hinaaro i To'na nunaa na roto i ta'na mau peropheta. No te mea ho'i e, ua pohe te varua o To'na nunaa, e ua riro To'na nunaa ei taata tino e ua atea ê ratou i te Atua i te pae varua. 

Ua paraparau te Atua i Ta'na mau peropheta e ua faaite i To'na hinaaro. Tera râ,, Aita te hinaaro o te Atua i tuea tamau i te hinaaro o te nunaa.

E mea ti'a noa te nunaa o te Atua e ua ti'aturi ratou i ni'a i to ratou iho mau hi'oraa, e e rave rahi taime, ua mana'o ratou e, ua ite maitai a'e ratou i te reira i te Atua, e ua pato'i ratou i te pee i te e'a ta te Atua i hinaaro ia ratou ia haere.

No te mea e mea te'ote'o To'na nunaa, Te mau mana'o tauturu no te, e ua haapa'o ore i te mau parau a te Atua e ua haere i to ratou iho e'a, Ua faaore te Atua i To'na parururaa e ua tuu ia ratou i roto i te rima o to ratou enemi. No te faaroo ore i te hinaaro o te Atua, ua hara te nunaa e ua faatupu i te ino i ni'a ia ratou iho (A tai'o atoa: ‘Te ino e tae mai' e 'Te hopoi mai nei te mau taata iino i ni'a ia ratou ihohō'ē)

Aita te hinaaro o te Atua i taui 

Aita te hinaaro o te Atua i taui. Ua riro noa â te hinaaro o te Atua i roto i te Faufaa Tahito ei hinaaro o te Atua i roto i te Faufaa Apî. Tera râ,, no te faaho'i-faahou-raa mai i te ti'araa o te taata i topa e te hau tei faaho'i-faahou-hia mai i rotopu i te Atua e te taata na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, e no te taeraa mai o te Varua Mo'a, Ua papa'ihia te ture a te Atua i ni'a i te mafatu o te taata apî (a.o.. Jeremieh 31:33-34, Hebera 8:10-11; 10:16-18).

Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, I muri iho, ua ite outou e, o te hinaaro ïa o te Atua ia here outou Ia'na, e to outou mafatu, mana'o, ʻAnuanua, e te puai.

Ua ite outou e, o te hinaaro ïa o te Atua ia ape outou ia outou iho i te faaturi e eiaha outou e faaino ia outou iho i te reira (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota. Mai te mea e, e pato'i outou i te auraro i te hinaaro o te Atua e e rave outou i te faaturi, i muri iho, e haapa'o ore outou i te hinaaro o te Atua e e hara.

Mai te mea e, ua ite outou, o te hinaaro ïa o te Atua ia vai haapao noa i roto i te faaipoiporaa e ia vai haapao noa i to outou hoa faaipoipo, E vai noa outou i roto i te haapa'o maitai, Eiaha outou e faaturi e aore râ, e faataa ê i to outou hoa faaipoipo noa'tu to outou mau mana'o e to outou mau faahemaraa e/aore râ, te mau fifi e te mau fifi. No te mea hoi e te riri nei te Atua i te feia ofati i te fafauraa, mai te mea e, e faaturi outou e/aore râ, e faataa ê outou i te faaipoiporaa.

Te pee nei te hoê tamaiti a te Atua i te Varua eiaha râ i te tino e te haapa'o noa ra oia i te fafauraa o te faaipoiporaa ta'na i rave (A tai'o atoa: ‘Ia au i te hoê faataaraa Kerisetiano?hō'ē)

No reira, e rave rahi mea ta te Atua e ite ra i roto i te oraraa i te mau mahana atoa, e e nehenehe ta outou e ite i To'na hinaaro i roto i Ta'na Parau

Te faaite nei te Varua Mo'a i te hinaaro o te Atua

Tera râ, e nehenehe atoa te Atua e paraparau ti'a'tu ia outou na roto i To'na Varua Mo'a no ni'a i te hoê mea o te tupu a muri a'e, e e faaite Oia ia outou i To'na hinaaro. Teie râ, eaha mai te peu e e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro? No te mea e ere te mau parau e te mau heheuraa a te Atua i te mea papu i te mau taime atoa. E nehenehe te mau parau a te Atua e riro ei parau fifi e te fifi, area te mau parau a te Atua ra, o te parau mau ïa e e tupu tamau noa te reira.

E ere te mau parau o te patoi ra i te hinaaro o te taata e te mau parau tohu riaria i te mea no ǒ mai i te diabolo, mai ta te mau taata e rave rahi e mana'o ra, tera râ, no ǒ mai i te Atua ra

Ua farii o Paula i te hinaaro o te Atua

I muri a'e i to ratou haereraa na Phrygia e te fenua Galatia, e ua opani te Varua Mo'a ia ratou ia poro i te parau i Asia, I muri a'e i to ratou taeraa mai i Mysia, ua tamata ratou i te haere i Bithynia: aita râ te Varua i farii ia ratou. E ua haere atu ratou na piha'i iho ia Mysia, e ua haere atu ratou i Troasa. E ua ite atura o Paulo i te hoê orama i te pô; Te tia ra te hoê taata no Makedonia, e ua pure ia'na, ma'ohi'ohi, Haere mai i Makedonia, e tauturu ia matou. E i muri a'e i to'na iteraa i te orama, ua tamata oioi matou i te haere i Makedonia, ma te papû e, ua pii mai te Fatu ia tatou ia poro i te evanelia ia ratou (Ā'ati'a 16:6-10)

I to Paulo e te tahi atu mau melo haereraa na Phrygia e te tuhaa fenua no Galatia, Aita Paulo i tapeahia e satane, mai ta Satani i tapea ia Paulo ia ho'i atu i Tesalonika hou, o te Varua Mo'a râ, Na vai i opani ia Paulo ia poro i te parau i Asia. O te Varua ïa, Na vai i ore i farii ia ratou ia haere atu i Bithynia. 

Ua fanau-faahou-hia o Paula, ua pee oia i te Varua i roto i te hinaaro o te Atua, e ua ite oia i te mau varua. No reira, ua ite o Paulo e, o te Varua Mo'a ïa, Na vai i opani ia'na eiaha râ te diabolo. 

Aita Paulo i tutava e i aro i te pae varua e aita atoa oia i patoi i te hinaaro o te Atua, tera râ, ua auraro o Paula ia'na iho i te Varua Mo'a e ua haapa'o i te Parau, e ua tamau noa i te haere i roto i te hinaaro o te Atua.

Te ite no ni'a i To'na hinaaro

No te haapa'oraa o Paulo i te Atua e te auraroraa i To'na hinaaro, Ua ite atura o Paula i te hoê orama i te pô. I roto i taua orama ra, Ua ani te hoê taata no Makedonia ia Paula ia haere mai i Makedonia no te tauturu ia ratou. Ua pahono oioi atu o Paula i te orama na roto i te haereraa i Makedonia, no te mea ua ite o Paulo e o te hinaaro ïa o te Atua ia haere o Paulo i Makedonia no te poro i te evanelia.

Ua haapao o Paulo i to ' na iho hinaaro i raro a'e i te hinaaro o te Atua e ua haere oia i roto i te hinaaro o te Atua noa ' tu te mau faahopearaa. No te mea ua ite o Paulo i te mea e vai ra i mua ia ' na.

Aita Paulo i farii i te mau parau turu maitai e te mau parau tohu faahiahia no nia i to ' na oraraa no ǒ mai ia Iesu ra, ua faaite râ Iesu ia Paulo eaha ta'na e faaoroma'i e e ti'a ia'na ia mauiui no To'na I'oa. Aita Paulo i pahono ma te riri e aore râ, i faahapa i Ta ' na mau parau. Aita Paulo i patoi i te mau parau a Iesu e te hinaaro o te Atua, tera râ, ua farii o Paula i te mau parau a Iesu e ua auraro oia ia'na e i To'na hinaaro.

I to to ' na mau hoa faaroo faaararaa ia Paulo, to ratou aniraa ia ' na eiaha e haere i Ierusalema, no te mea ua faaite mai te Varua Mo'a e, e haruhia o Paula e te mau ati Iuda e e horo'ahia'tu oia i te mau Etene i Ierusalema, Ua haapao noa Paulo i te mau parau a Iesu e ua pee oia i te mau parau a Iesu eiaha râ i te mau parau a te taata. Ua ineine o Paula i te pohe no te i'oa o te Fatu o Iesu.

Noa'tu e, ua faaite mai te Varua Mo'a i te faatîtîraa o Paula, Ua ite Paulo e o te hinaaro ïa o te Atua ia haere i Ierusalema (Ā'ati'a 20:22-21:15).

‘E ere to'u hinaaro, ia tupu râ To oe hinaaro’

Mai ia Iesu ana'e, Na vai i ite i te mea e vai ra i mua ia'na e te mau mauiui, E mea ti'a ia'na ia haere na roto e a haere ai Oia i te faaapu no Getsemane, Ua pure Iesu i te Metua ma te parau atu, “E ere to'u hinaaro, ia tupu râ to oe hinaaro” (A tai'o atoa: ‘Te faati'araa o te varua‘ e ‘Te aroraa i roto i te faaapu‘)

No te mea o te hinaaro ïa o te Atua, ia tupu To'na hinaaro i ni'a i te fenua mai te ra'i ra. E te mau taata atoa, E auraro te feia no'na ia'na e e rave i To'na hinaaro.

Te feia e farii nei, a faaite, e ere te feia e pato'i ra i te auraro i te hinaaro o te Atua i te mea no'na. E nehenehe ta ratou e pii ia Iesu to ratou Fatu e e haere i te fare pureraa, ia farii i te hoê taviniraa i roto i te ekalesia, e/aore râ, ia riro ei taata poro i roto i te ekalesia e ia rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere, mai te mea râ e, aita ratou e haapa'o i te mau parau a te Atua e aore râ, aita ratou e auraro i te hinaaro o te Atua, aita ïa ratou i ite maitai ia Iesu, e ere ho'i ratou no'na, e rave râ ratou i te ohipa ino.

Eaha ta outou e rave mai te peu e e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro?

Eaha ta outou e rave mai te peu e e paraparau mai te Atua ia outou e/aore ra e faaite mai oia ia outou i te hoê mea e ere i te mea maitai roa e o te patoi ra i to outou hinaaro? Te auraro ra anei outou i te hinaaro o te Atua aore ra te patoi ra anei outou i te hinaaro o te Atua e te amui atu ra anei outou i roto i te aroraa i te pae varua, no te mea te ti'aturi nei oe e, e ere teie mau parau no ǒ mai i te Atua ra, no ǒ mai râ i te diabolo?

Tino'ōra'a, ia faaara ana'e te Atua ia outou no ni'a i te hoê mea o te tupu mai, e aore râ, ia faaite ana'e oia i te hoê mea e ere i te mea maitai roa, e ere i te mea au i to outou hinaaro, e o te taui i to outou oraraa a muri a'e? Te faariro ra anei outou i te reira ei haavare e ei aroraa a te diabolo, e te faaohipa ra anei outou i te mau huru ravea pure atoa no te arai i te reira ia ore ia tupu, aore ra te auraro ra anei outou ia outou iho i To ' na hinaaro no te mea o te hinaaro ïa o te Atua?

Tino'ōra'a, mai te peu e e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro? No te mea i te tahi mau taime, e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro. Teie râ, noa ' tu e e ere te hinaaro o te Atua i to outou hinaaro, E ti'a i te mau parau atoa a Iesu ia faaroo i roto i to outou feruriraa ia parau outou, mai ta Iesu i parau, ‘E ere to'u hinaaro, to oe râ hinaaro’, noa ' tu te mau mauiui, Auahi, e te oto.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.