No te aha te faaroo o te taata e rave rahi e iri ai?

Nahea te faaroo o te mau pahi e rave rahi e te mauiui? E rave rahi mau kerisetiano o te haamata nei i te, e ere i te mea, Te tupu ra te hoê mea o te turai ia ratou ia taui e ia faarue i te Atua ora, ia riro ei apotata e ia tomo i roto i te e'a rahi o te ao nei. 

Ua poro Iesu i te parau mau no ni'a i te Atua, e ua riro Ta'na mau parau ei varua e ei ora

O te varua ïa e faaora; aita te tino e faufaa: Te mau parau ta'u e parau atu ia outou, E varua ratou, e te ora nei ratou (John 6:63)

Ua pahono Iesu ia ratou, Ua parau, E ere to'u haapiiraa i to'u, tera râ, Oia tei tono mai ia'u. Ia rave te hoê taata i To'na hinaaro, E ite oia i te haapiiraa, no te Atua anei, e aore râ, te parau nei au no ni'a ia'u iho. O te parau no ' na iho, te imi ra ïa i to ' na iho hanahana: o tei imi râ i To'na hanahana o tei tono mai ia'na, e parau mau atoa te reira, e aita e parau-ti'a ore i roto ia'na (John 7:16-18)

Na ô maira ratou ia'na, O vai oe? Na ka mea atura Iesu ia ratou ., Te mau mea atoa ta'u i parau atu ia outou mai te haamataraa mai â. E rave rahi mea ta'u e parau e e haava no ni'a ia outou: e parau mau râ o tei tono mai ia'u; e te faaite atu nei au i te ao nei i te mau mea ta'u i faaroo ia'na. Aita ratou i ite e ua parau Oia ia ratou no ni'a i te Metua. Na ô maira Iesu ia ratou, Ia faateitei ana'e outou i te Tamaiti a te taata, E ite ai outou e, o vau Oia, e aita vau e rave ra i te hoê mea; mai ta to'u Metua i haapii mai ia'u, Te parau nei au i teie mau mea. E tei pihai iho vau O tei tono mai ia'u: Aita te Metua i faaru'e ia'u; no te mea ho'i e, e rave tamau noa vau i te mau mea o te haamauruuru ia'na (John 8:25-29)

Aita hoi vau i parau no ' u iho; te Metua râ o tei tono mai ia'u, Ua horo'a mai Oia i te hoê faaueraa, eaha ta'u e parau, e eaha ta'u e parau. E ua ite au e, o Ta'na faaueraa te ora mure ore: no reira, te mau mea atoa ta'u e parau atu, mai ta te Metua i parau mai ia'u, e parau atu vau (John 12:49-50)

Aita anei oe e tiaturi ra e tei roto vau i te Metua, e te Metua i roto ia'u? Te mau parau ta'u e parau nei ia outou, aita vau e parau nei ia'u iho: te Metua râ e parahi ra i roto ia ' u, Te rave nei oia i te mau ohipa (John 14:10)

John 6:63 Te mau parau ta'u e parau nei, o te varua ïa e te ora, o te varua ïa o te faaitoito i te tino

Aita Iesu i faahiti i Ta'na iho mau parau, ua parau râ Iesu i te mau parau a To'na Metua, o te varua ïa e te ora. Ua riro te mau parau a Iesu ei parau patoi e ua titau te reira i te taata ia tatarahapa, ia faaore i te hara, e ia rave i te hinaaro o te Metua.

E auraa taa ê to Iesu e to'na Metua e ua faataa oia i te taime mamû no'na. Te mau mea atoa ta Iesu i parau e i rave, Ua parau e ua rave Iesu na roto i te tahoêraa e te Atua te Metua e te Atua te Varua Mo'a.

Aita Iesu i taui i ta'na mau parau ia au i te mau mana'o, Te mau nota, e te hinaaro o te nunaa.

Aita Iesu i faaûruhia e aore râ, i haamǎta'uhia e te taata, Te mau mana'o, e te mau mea natura o te ao nei.

Tera râ, ua tamau noa Iesu i te pee i te Varua ma te haapa'o i To'na Metua i roto i To'na hinaaro e ua poro i To'na Basileia, te parau mau, e te ora, noa'tu te riri atoa, āmui, Vaiuru, Hamani-ino-raa, e te pato'iraa i te taata.

Ua haapii Iesu i ta'na mau pĭpĭ na roto i te parau e te ohipa. Ua haapii Iesu ia ratou i te parau mau e ua faaite mai i te hinaaro o te Atua e To'na Basileia.

E, Ua haapii Iesu i ta'na mau pĭpĭ i te parau mau mai te reira te huru, i to Iesu piiraa'tu i te ra'i e te Varua Mo'a i pou mai ai mai te ra'i mai, ua î Ta'na mau pĭpĭ i te Varua Mo'a e ua riro mai ratou ei mea hamani apî, ua paari ratou i te pae varua no te tamau noa i te rave i te ohipa a Iesu i ni'a i te fenua nei.

Ua poro te mau pĭpĭ i te evanelia a Iesu Mesia e ua faaitoito i te taata ia tatarahapa

E rave rahi ta'u mau mea e parau atu ia outou, aita râ ta ' na e. Eaha te mana'o o te reira., te Varua o te parau mau, mai te mea; mai te peu, E arata'i oia ia outou i roto i te mau parau mau atoa: no te mea, eita oia e paraparau ia'na iho; tera râ, eaha te mea e tupu mai, e mea ti'a ia'na ia paraparau: e na'na e horo'a ia outou i te mau mea no te haere mai. E hi'opoa mai oia ia'u: no te mea e farii oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou. Te mau mea atoa ta te Metua i te mau mea atoa: Ua parau vau e, e rave Oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou (John 16:12-15)

No reira, ua haapa'o Ta'na mau pĭpĭ i te Parau na roto i te mana o te Varua Mo'a e ua faaroo Ia'na, na'na i arata'i ia ratou i roto i te parau mau atoa, e ua poro i te evanelia a Iesu Mesia e ua titau i te taata ia tatarahapa e ia faaore i te hara.

E piti ravea no te faaruru i te hoê vero

Mai ia Iesu ana'e, Aita te mau pǐpǐ i taui i te mau parau a te Atua ia au i te mau mana'o, Te mau nota, e te hinaaro o te taata, ua tamau noa râ ratou i te poro i te parau mau no ni'a i te Atua e i te faariro i te mau pĭpĭ na Iesu Mesia. E no taua mau tamarii e rave rahi a te Atua ra (te mau tane e te mau vahine) ua fanauhia e ua paari, aita i mǎta'uhia e aita i faaru'e, Ua nehenehe râ ratou e patoi i te mau haavare e te mau faahemaraa a te diabolo e e faaoromai i te mau huru tupuraa fifi, Te mau fifi, e te inoino, Vaiuru, e te hamani-ino-raa i te mau taata i roto i to ratou oraraa. 

Ua nehenehe ratou e faaoromai i te mau vero i roto i te oraraa, e aita to ratou faaroo i topa, no te mea ua niuhia to ratou faaroo i nia i te Parau.

Ua tuu ratou i to ratou ti'aturiraa taatoa ia Iesu Mesia, ua hamanihia ratou i roto i te Mesia, ua paari mai ratou i roto Ia'na, ua haapa'o i Ta'na mau parau e ua ora mai ta'na mau parau. 

Aita te Atua i faaora ia ratou no te mau haavare, Te mau faahemaraa, Te mau huru tupuraa fifi, Te mau fifi, āmui, Vaiuru, e te hamani-ino-raa i te taata. Aita, Ua farii te Atua i te mau mea atoa e ua vaiiho ia ratou ia faaruru i te reira, no te mea ua ite te Atua e Ta'na mau tamarii (te mau tane e te mau vahine) E navai to ratou puai i te pae varua e e nehenehe ta ratou e faaruru i te reira (A tai'o atoa: ‘Te feia faaroo e te feia rave' e)

E ua tupu mau te reira, e e mea ti'a ia vai noa te reira. Tera râ,, Te faaite ra te ohipa i te tahi atu mea.

Nahea? No te mea e rave rahi feia faaroo o te patoi nei i te mau parau e te parau mau a te Atua e te faariro ra e te farii nei i te mau haavare o te ao nei ei parau mau. No reira, eiaha râ e paari i roto i te parau mau, te paari nei ratou i roto i te haavare.

Aita ratou i tuu i to ratou ti'aturi ia Iesu Mesia e aita ratou e ora nei i roto Ia'na; i roto i te Parau, tera râ, ua tuu ratou i to ratou ti'aturiraa i ni'a i te ao nei e ua ti'aturi i ni'a i te mau parau e te aravihi o te taata.

E rave rahi taata tei farii i te varua o te ao nei eiaha râ i te Varua Mo'a e aita ratou e aro ra i te hoê tama'i maitai, Te tape'araa i te faaroo e te hoê mana'o maitai, ua faaru'e râ ratou i te reira. No reira, e rave rahi o te mauiui nei i te pahi tama'i 

No te aha te faaroo o te taata e rave rahi e iri ai?  

Te horo'a nei au i teie faaueraa ia oe, tamaiti Timoteo, Ia au i te mau parau tohu i faaitehia na mua ' tu no nia ia oe, ia nehenehe oe e aro i te hoê tama'i maitai na roto ia ratou; Te tape'araa i te faaroo, e te hoê mana'o haava maitai; o ta te tahi mau taata i faarue no nia i te faaroo, ua topa te reira: Te vai ra o Hymenaeus e o Alesandero; ta'u i horo'a ia Satane, ia haapii ratou i te ore e faaino (1 E hō'ē 1:18-20)

Ua papai Paulo ia Timoteo no nia i te tahi mau, Ua topa to ratou faaroo i te pahi. O Hymenaeus e o Alekisanido e piti o ratou, ta Paulo i horoa ia Satane, ia nehenehe ratou e haapii i te ore e faaino.

Teie te piti o te taime, ta Paulo i papai no nia i te hoê taata, ta'na i horo'a ia Satane.

John 8:43-44 Eita ta outou e nehenehe e faaroo i ta'u mau parau, o outou ïa no to outou metua tane

I te taime matamua, i roto i te ekalesia i Korinetia, i reira to Paulo horoaraa i te hoê taata ia Satane mai te atea mai, no te mea ua taoto teie taata e te vahine a to ' na metua tane.

Aita te ekalesia i rave i te hoê mea, ua vaiiho noa ratou i taua taata ra, ua farii i te faaturi, e ua haapapû e, ua viivii te ekalesia na roto i teie haerea.

Teie râ, o Paula, o tei paari i te pae varua e o tei tavini i te Atua eiaha râ i te taata, Aita oia i faarue i taua taata ra, ua rave râ oia i te ohipa i reira iho e ua faatitiaifaro i teie hara rahi o te faaturi, i muri a'e i to te Varua Mo'a faaiteraa ia'na i teie hara (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa ia horo'a i te hoê taata ia Satane?hō'ē).

Ua rave atoa o Paula i te hoê â ohipa ia Hymenaeus e ia Alexander. Mōʻina, ua papai o Paula ma te aueue ore no nia i te haerea e te mau ohipa a te taata e ua haava oia i te reira, e ua pii atoa oia e piti taata i to ratou mau i'oa.

Aita Paulo i faarue ia Hymenaeus e o Alexander ia ' na ana'e e aita atoa oia i farii i ta raua mau parau faaino e te faufaa ore, o tei aratai i te nunaa i te hape, tera râ, ua patoi Paulo ia ratou na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa, ua faarue atura ia ratou i rapae i te piha ohipa e te ekalesia, e ua faaara ia Timoteo. Eiaha e paraparau, no te faaara râ ia Timoteo e no te faaite i te ravea maamaa a te diabolo, o tei rave i te ohipa na roto i teie mau taata, o tei faarahi i te paieti ore e o tei haamou i te faaroo o te tahi mau taata.

Ua riro te mau parau a Hymenaeus e a Phileto ei mau parau faaino e te faufaa ore, o tei faarahi atu â i te paieti ore i te Atua

A haapii no te faaite ia outou iho i mua i te Atua, te hoê taata rave ohipa aita e titauhia ia haama, te tuuraa ti'a i te parau o te parau mau. Teie râ, a ape i te mau parau faaino e te faufaa ore: no te mea e rahi atu â ratou i te paieti ore i te Atua. E e amuhia ta ratou parau mai te hoê pepe: o Hymeneo e o Phileto; O vai tei hape no nia i te parau mau, Te parau ra ratou e ua hope a'ena te tia-faahou-raa; e te faaino i te faaroo o te tahi mau taata. Teie râ, e vai mau te niu a te Atua, Te fariiraa i teie tapa'o, Ua ite te Fatu ia ratou na'na. E, Ia faaru'e te taata atoa o te faahiti i te i'oa o te Mesia i te ino (2 E hō'ē 2:15-19)

Ua papai o Paulus no nia ia Hymenaeus e o Phileto e ua riro ta raua mau parau ei parau faaino e te faufaa ore o te faarahi i te paieti ore. Ua haaviivii ta ratou mau parau i te tino mai te hoê mariri ai taata (tū'era'a) e te ino e ua faatupu i te poheraa o te tino e te poheraa i mua i te Atua.

Ua hape ratou no nia i te parau mau ma te parau e ua hope a'ena te tia-faahou-raa, e ua faaino i te faaroo o te tahi mau taata.

Ua patoi rahi o Alexander, te taata hamani parahi, i te mau parau a Paulo e te tahi atu mau taata

Ua hamani ino roa o Alexander, te taata hamani parahi, ia ' u: E faaho'i te Fatu ia'na ia au i ta'na mau ohipa: Ia ara atoa oe ia ' na; no te mea ua pato'i rahi mai oia i ta matou mau parau (2 E hō'ē 4:14)

Ua papa'i o Paul no ni'a ia Alexander te taata hamani parahi e, ua rave oia i te mau mea ino rahi ia Paul e e horo'a te Fatu ia'na ia au i ta'na mau ohipa. Ua faaara o Paula ia Timoteo e ua faaue oia ia Timoteo ia haapao maitai e ia ara, no te mea ua patoi rahi o Alexander i ta ratou mau parau. E te tupu noa ra â te reira.

E rave rahi taata, o te feia tino ïa, te paraparau nei na roto i te feruriraa e te faufaa ore o to ratou feruriraa tino, te pato'i nei i te mau parau a te Atua, e te poro nei i te parau ino, i reira te ino (fa'a'ite'ite) te mau maraaraa e te faaroo o te mau taata e rave rahi o te parari ra.

Te pororaa i te ino (Fa'ahou', te morare ore)

No te mea, e paraparau te taata ino i te parau ino, e e rave to'na aau i te ino, ia rave i te ohipa haavare, e no te faahiti i te hape i ni'a i te Fatu, no te faaore i te varua o te feia po'ia, e e faaore oia i te inu a te feia po'ia (Isaiah 32:6)

Ua mono mǎrû noa te Parau e te mau parau a te taata tino, o te ore e parau i te mau parau a te Atua, i te mau parau râ a te ao nei.

E ere te rahiraa o te feia poro i te feia poro i te pae varua, no te Atua ïa e te haere ra i ni'a i te Varua ma te haapa'o e te auraro ia Iesu Mesia; te Parau Ora, ia parau i te parau mau o te Parau, ia ora i te hoê oraraa mo'a e ia faatupu i te hotu o te Varua, tera râ, te rahiraa o te feia poro, no te ao nei ïa e e ere ratou i te mea pae varua, e mea maitai roa ratou, e mea aravihi i te paraparau, e varua o teie nei ao, e paraparau nei na roto mai i to ratou iho iteraa, e parau nei ratou i ta ratou iho mau parau no roto mai i to ratou iho feruriraa, e te faufaa ore o to ratou feruriraa tino, e imi nei i to ratou iho hanahana, e e faatupu i te hotu o te tino (A tai'o atoa: ‘Te mauhaa tama'i o te pouris’ i roto 'Te taata paari’. 

o te hinaaro ïa i te Atua

E arata'ihia ratou e te mau varua faahema e te parauraa i te mau parau, e au ra paha e mea paieti, no te mea ua anoihia te reira e te mau irava no roto mai i te Bible, tera râ, ua iriti-ê-hia teie mau papa'iraa mo'a, e te pato'i nei ta ratou mau parau i te hinaaro o te Atua, To'na parau-ti'a e To'na mo'araa, e aita ratou e titau i te tatarahapa, te faaoreraa i te hara, e te oraraa i te hoê oraraa mo'a, a faarahi râ i te paieti ore e ia haapapû e, te ora noa ra te taata ruhiruhia e te tamau noa ra i roto i te hara, e te tamau noa ra te nunaa i te pee i te tino ma te haapa'o ore i te Atua e ia ora mai te ao nei.

No reira, aita te parau mau o te Atua e poro - faahou - hia ' i, e aita te hinaaro o te Atua e faaitehia, tera râ,, Te porohia ra te mau haavare a te feia apotata o te faahoho'a ra i te hinaaro o te taata, o te faaoaoa i te tino, e o te haapapu ra e te tamau noa ra te nunaa i te rave i te mau ohipa a te tino, ia nehenehe atoa ratou e tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino (A tai'o atoa: ‘Te haapohe nei te mau haapiiraa a te mau diabolo i te ekalesiahō'ē).

Mai te mea e, aita te faaroo i patuhia i ni'a i te Parau; te parau mau o te Atua, i ni'a râ i te mau parau e te mau ohipa i tupu i ni'a i te taata, o te paraparau ra i te mau haavare o te faarahi i te paieti ore e o te faaino i te mana'o haava, eita te faaroo e vai noa, e parari râ te faaroo i te pahi tama'i. Eita te faaroo e nehenehe e pato'i i te mau haavare, Te mau faahemaraa, e te mau vero i roto i te oraraa, tera râ, e upooti'a te mau vero i ni'a i te faaroo e e haamou i te faaroo.

A faarue i te Atua ora

A rave i ta'na, te mau taea'e, A faaea noa i roto i te hoê o outou o te hoê mafatu ino o te ti'aturiraa, te faaru'eraa i te Atua ora. Tera râ, a faaite i te tahi e te tahi i te mau mahana atoa, ua piihia te reira i teie mahana; A vaiiho i te hoê o outou ia faaruru i te hara o te hara. Ua riro hoi tatou ei feia amui no te Mesia, mai te mea e, e tape'a mau tatou i te omuaraa o to tatou ti'aturiraa e tae roa'tu i te hopea (Hebera 3:12-14)

No reira, e ere i te mea huru ê roa ia ite e te haavare ra te pororaa, e rave rahi o te riro ei apotata, e e rave rahi o te mauiui nei te faaroo o te mau pahi tama'i.

Aita e faatitiaifaroraa e aore râ, e faautuaraa, e aita te taata i piihia ia tatarahapa, ia faaore i te hara, e ia ora i te hoê oraraa mo'a. Aita, eiaha râ i te hoê oraraa mo'a, E tavinihia e e faaitoitohia te hara (A tai'o atoa: ‘O Iesu anei o Iesu, e taata hara?hō'ē).

Teie râ, ua riaria roa te Atua i teie mau mea atoa, e ua faaru'e oia i te mau ekalesia e rave rahi, ua rave i te mori, e ua tape'a i to ratou maramarama. No te mea ho'i e, eita ta te Atua e nehenehe e amui atu i te hara, no te mea ua riro te reira ei orureraa hau i te Atua te Metua, Te faaroo ore i te Atua te tamaiti; te buka, e te Atua Mo'a.

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.