O vai te ohipa noa ra no te rave i te ohipa i roto i te faaapu vine?

O te Atua te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa. Aita e mea i hamanihia i rapae i te Atua. No reira, te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto, no te Atua ïa, eiaha râ na vetahi ê. Ua horo'a te Atua i te faatereraa i te faaapu vine i te taata. Tera râ,, i roto i te faaapu no Edene, ua maiti te taata ia ore faahou e tiaturi e ia haapao faahou i te Atua, te diabolo râ e ia rave i to'na hinaaro. E rave rahi o tei maiti noa i te tiaturi e i te haapao i te diabolo, noa'tu te ohipa faaora a Iesu Mesia. Teie râ, noa ' tu e e rave rahi taata e tavini noa ra i te diabolo na roto i te hara e te horoaraa ia ' na i te mana, e Atua noa â oia, O oia te Fatu, e na'na e haava i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa. E ti'araa to te Atua, noa ' tu eaha ta te taata e parau. O te Atua te taata faaapu, e te fenua te faaapu vine, e te tono noa ra â te Atua i ta'na mau tavini i roto i te faaapu vine, noa ' tu te feia faaapu ino. Teie râ, mai te feia faaapu ino, e mau tamarii na te diabolo, i te mau peropheta e te Tamaiti a te Atua i roto i te Faufaa Tahito e te mau tamarii a te Atua i roto i te Faufaa Apî (te mau tane e te mau vahine), Te hamani ino noa ra â te feia faaapu ino i te mau tamarii a te Atua, no te mea eita te pouri e nehenehe e faaoromai i te maramarama. O vai te ohipa noa ra no te rave i te ohipa i roto i te faaapu vine? 

Ua haapohehia o Abela no to ' na parau-ti'a

No reira, ua parau atoa te paari o te Atua, E tono atu vau i te mau peropheta e te mau aposetolo ia ratou, E haapohe e e hamani ino ratou i te tahi o ratou: Te toto o te mau peropheta atoa, tei niniihia mai te haamauraa mai â o te ao nei, e nehenehe e anihia i teie u'i; Mai te toto o Abela e tae atu i te toto o Zacharia, tei pohe i rotopu i te fata e te hiero: Te parau mau nei au ia outou, E titauhia te reira i teie u'i (Luka 11:49-51)

I te mau vahi e te mau rave'a, fa'a'ōfa'i, Te tono nei au i te mau peropheta ia outou, e te mau tane, e te mau papai: e te tahi o ratou, e haapohe ïa outou e e faasataurohia; e e tairi outou i te tahi o ratou i roto i ta outou mau fare pureraa, e te hamani - ino - raa ia ratou mai te oire e tae atu i te oire: Ia tahe te toto parau-ti'a atoa tei haamaniihia i ni'a i te fenua i ni'a ia outou, mai te toto o te Abela parau-ti'a e tae atu i te toto o te tamaiti a Zacharia no Barachia, ta outou i haapohe ia'na i rotopu i te hiero e te fata (Mataio 23:34-35)

O Abela te taata matamua, tei taparahi - pohe - hia no to ' na parau-ti'a. Ua faaite mai te parau-ti'a o Abela i te parau-ti'a ore o Kaina. Ua farii te Atua i te tusia a Abela, aita râ te Atua i farii i te tusia a Kaina, e no taua tumu ra, ua riri roa o Kaina.

E taata ti'amâ te taata ti'a, e oia ho'i, e ere te reira i te parau-ti'a i ni'a i te e'a

E i te taime, ua tae mai te reira, te hoê ô i nia i te Fatu o tei faatupu i te hotu o te repo. E Abel, Ua faatupu atoa oia i te mau mea matamua o to ' na flock e te ngako. E ua faatura te Fatu ia Abela e i ta'na ô: Teie râ, ia parahi i nia i te repo e i ta ' na ô, aita oia i faatura.

E ua riri roa o Cain, e ua topa to'na ti'araa. E ua parau atu te Fatu ia parahi, Na te aha oe e riri ai? e no te aha to mata i pi'o ai? Mai te mea e, e rave maitai oe, eita anei oe e fariihia? e mai te mea e, aita oe e rave maitai, Te taoto ra te hara i te uputa. E ia oe to'na hinaaro, e e faatere oe ia'na (i 4:3-7)

Ua farerei te Atua ia Kaina e ua ui atu, no te aha oia i riri ai (riri) e no te aha to'na mata i topa ai. I muri iho, ua faaara te Atua ia Kaina no nia i te hara ta ' na e rave, na roto i te horoaraa ia ' na i te hoê maitiraa ia rave i te maitai aore ra i te ino.

Ahiri e e maiti o Kaina i te rave maitai, Eita oia e faaru'e i to'na riri e e faatere oia i to'na mau mana'o riri e no te reira, Eita oia e hara. 

Teie râ, mai te peu e eita o Kaina e rave maitai, e ia faaru'e i to'na riri, i muri iho, e iriti oia i te uputa no te hara, e e faatere te hara ia'na, eiaha râ i te tahi atu pae.

Ua faaara te Atua ia Kaina e te mau faahopearaa o ta ' na maitiraa, ua faaue râ o Kaina i te faaotiraa. E faatere anei o Kaina i to ' na riri, aore ra e vaiiho anei o Kaina i te mau mana'o riri no te hoê tau noa ia faatere ia ' na e ia faatupu i te hotu o te hara i roto i to ' na oraraa?

Aita Kaina i faaroo i te faaararaa a te Atua, ua patoi râ oia i te faaararaa a te Atua. Maoti i te auraro i te mau parau a te Atua e te rave i te maitai, Ua patoi o Kaina i te faaararaa a te Atua, ua pee atura i te hinaaro o to ' na tino, ua faatupu i to ' na riri, ma te vaiiho i te riri ia faatere ia ' na, e no reira, ua taparahi pohe o Kaina ia Abela, ia ore te parau-ti'a o Abela ia pari faahou ia'na.

Teie râ, ua faaite papû te toto o te taata parau-ti'a ra o Abela i te hara a Kaina e ua ta'i atu i te Atua mai ni'a mai i te fenua mai (i 4:8-16)

Ua haapohehia te mau peropheta no te mea ua parau ratou i te mau parau parau-ti'a a te Atua

E ere o Abela ana'e, tei taparahi - pohe - hia no to ' na parau-ti'a, o tei itehia mai na roto i ta ' na tusia. E ere to ' na toto ana'e tei pii i te Atua mai te fenua mai â. Te mau peropheta, Ua tono mai te Atua e ua haere ma te parau-ti'a i mua i te Atua mai To'na hinaaro, ua parau i te mau parau parau-ti'a a te Atua, ua faaite mai i te hara e te ino o te nunaa, ua faaite i te taata i ta ratou hara, e ua pii i te nunaa ia tatarahapa, Ua haapohe - atoa - hia ratou e te nunaa.

Ua haapohehia te mau peropheta mau a te Atua, ia nehenehe te nunaa o te Atua e rave i te ino e e ora mai ta ratou i hinaaro e ora ia au i to ratou iho hinaaro, ma te faaino ore e te pariraa ore e te mau peropheta a te Atua e ma te mana'o faahapa ore.

Eita te taata e faaroo i te reo o te Fatu 81:11-14

Ua au roa te taata i te faaroo i te mau peropheta haavare, o tei tohu ia au i to ratou iho mau ite e na roto mai i to ratou iho hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro, e no reira, ua tohu oia i te haavare e te hau, aita e hau, e ua farii i te hara a te nunaa, ia ora te nunaa ia au i to ratou iho hinaaro.

O Zachariah te peropheta hopea o te Faufaa Tahito, tei taparahi - pohe - hia i rotopu i te fata e te hiero. 

Ua riro te poroi a Zachariah ei poroi fifi no te fariu i te nunaa i to ratou mau e'a ino e ta ratou mau ohipa ino (e mau) e tatarahapa e tavini i te Fatu na roto i te haapa'oraa i Ta'na mau faaueraa, ia faaorahia te taata.

Aita râ te taata i hinaaro e faaroo i te mau parau a te Atua, ua parauhia na roto i te vaha o Zachariah, e no reira, ua haapohe ratou ia Zachariah, ia ore te nunaa ia faaruru faahou ia Zachariah i to ratou mau e'a ino e ta ratou mau ohipa ino e ia ore ratou ia parihia faahou, a tamau noa râ i ta ratou iho e'a.

Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, ua haapohehia oia no To'na parau-ti'a

Eita te ao; tera râ, te riri nei oia ia'u, no te mea e faaite au i te reira, o te ohipa ïa e manuïa, e mea ino (John 7:7)

Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora, o te Faufaa Hopea ïa o te Faufaa Tahito e te Faufaa matamua o te Faufaa Apî, tei taparahi-pohe-hia e te fare o Iseraela no To'na parau-ti'a. Ua rave Iesu i te maitai, ua parau noa oia i te mau parau a te Atua, ua poro i te poroi no te tatarahapa, e ua afa'i mai i te Basileia o te Atua i te mau tamarii no Iseraela.

John 14:10 Tei roto vau i te metua tane e te metua tane i roto ia'u i te mau parau ta'u e paraparau ra ia outou eiaha no'u iho, o te metua tane râ o tei parahi i roto ia'u

Noa ' tu e e Taata aroha Iesu, Aita Iesu i mana'o i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata tino, ua parau râ Iesu i te mau parau a te Atua, noa ' tu te mau faahopearaa e te hamani - ino - raa i te taata.

Ua farerei Iesu i te hamani - ino - raa a te nunaa, e hoho'a haavare ore oia, paieti, e mea faaroo i rapae, e mea ino râ ratou i roto (A tai'o atoa: O vai mau o Iesu Mesia? e Iesu, te hoê taata aroha).

Te taata, mai rapae mai, e mea haavare ore e te haapa'o maitai, tera râ, ua ino ratou i roto, ua ti'aturi te parau-ti'a o Iesu i ta ratou mau ohipa ino e ta ratou mau haereraa.

Noa'tu e, no te fare o Iseraela ratou, e e rave rahi o ratou tei ma'itihia ei mau ti'a faatere no te fare o Iseraela, Ua faaroo ratou i to ratou metua tane e ua faaite ratou i te huru o te diabolo, te diabolo, e ua rave i to'na hinaaro e to'na mau ohipa, e no te reira, ua haere ratou i roto i te pouri i roto i to'na hinaaro (A tai'o atoa: E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo). 

Ua tamata ratou i te imi i te hoê rave'a no te faaore i te Taata, o tei pari ia ratou e o tei haapapu ia ratou no ta ratou mau hara.

Ua pee ratou i te hi'oraa o Kaina, na vai i taparahi ia Abela, e te hi'oraa o to ratou mau metua tane, o tei haapohe i te mau peropheta, e ua faaru'e i te parau-ti'a o Iesu Mesia, na roto i te faautuaraa ia Iesu i te pohe, ia ore Iesu ia riro faahou ei haamǎta'uraa no ratou, ia ore Iesu ia faaite papû no ta ratou mau ohipa ino, e ia ore ratou ia parihia faahou, tera râ, e nehenehe ta ratou e tamau noa i ta ratou mau ohipa ino.

Ua hamani-ino-hia te mau tamarii a te Atua, e e rave rahi o ratou tei haapohehia no to ratou parau-ti'a

E a haapohe ai ratou ia Abela, te mau peropheta, e te Tamaiti a te Atua, no to ratou parau-ti'a, ua mamû atoa ratou, ua hamani ino, e e rave rahi o tei haapohe atoa i te tahi mau taime i te mau tamarii a te Atua o te Faufaa Apî no to ratou parau-ti'a i roto i te Mesia (a.o.. 2 Korinetia 5:21) 

Aita te ao nei i taui, e ere atoa te arii o teie nei ao. No reira, e mamû noa â te ao nei e e hamani ino e i te tahi mau taime, e haapohe atoa ratou i te mau tamarii a te Atua ia poro ana'e ratou i te evanelia mau a Iesu Mesia e te mau parau e te hinaaro o te Atua.

Te faaite nei te Varua Mo'a i te ao nei i te hara, ha'uti, e te haavaraa

Mai te mea e, e'a 'oe te ao nei, ua ite oe e ua riri roa vau ia ' u na mua ' ' e a riri ai outou. Ahiri oe i rave i te ao nei, E here te ao nei i to'na iho: te tahi râ, tera râ, ua ma'iti au ia outou i rapae i te ao nei, no reira, te riri nei te ao nei ia outou. A haamana'o i te parau ta'u i parau atu ia outou, E ere te tavini i te mea rahi a'e i to te arii. Mai te mea e, ua tamau noa ratou i te, E faaino atoa ratou ia outou; Ua tamau noa ratou i te faaite i to ratou mana'o e,, E tamau noa â ratou i te tapea i te reira. Teie râ, e rave ratou i teie mau mea atoa ia outou no te parau a to ' u i'oa, no te mea aita ratou i ite Ia'na o tei hapono ia'na i te. Ahiri vau i ore i haere mai e paraparau ia ratou, Aita ta ratou i rave i te hara: i teie nei râ, aita ta ratou e tapo'i no ta ratou hara. O te taata e riri ia'u, e riri atoa oia i to'u Metua (John 15:18-23)

Te varua mo'a, o te parahi ra i roto i te hamaniraa apî, te pato'i nei i te ao nei o te hara, Fa'a'ite-ore-hia, e te haavaraa. No reira,, no te ao nei, te haapa'o nei i te arii o te ao nei, te tamau noa ra i roto i te hara, e te ora nei i roto i te pouri, eita ta'na e nehenehe e faaoromai i te maramarama e eita ta'na e nehenehe e parahi i mua ia ratou, tei fanauhia e te Atua, no te Mesia, e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia ratou, no te mea te faaite papû nei te parau-ti'a o te Atua e, e mea ino ta ratou mau ohipa (a.o.. John 7:7; 16:8-11)

E vai te mau taata, o vai te faautuahia, na roto i te Varua Mo'a, ia tatarahapa e ia bapetizohia e ia farii i te Varua Mo'a na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, ia na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, E faaorahia ratou i te pohe e eita ratou e riro faahou ei tavini no te hara e te pohe (A tai'o atoa: Te mauhaa tama'i o te pouri e Te mauhaa tama'i o te maramarama)

Teie râ, e vai atoa te mau taata, o vai te faautuahia, na roto i te Varua Mo'a, o ta ratou mau hara e ta ratou mau ohipa ino, eita râ ratou e tatarahapa no to ratou aau etaeta e te etaeta, e no reira, eita ratou e ite i te huru ê i mua i te mau Kerisetiano, eita ta ratou e nehenehe e faaea i mua ia ratou, e e riri ratou, e haere ê atu, e pari, e e hamani ino ia ratou, ia ore ratou ia faaite faahou i ta ratou mau ohipa ino, ia ore ratou ia mana'o e, ua faahapahia ratou e ua faahapahia ratou, e ia tamau noa i ta ratou mau ohipa ino. 

Te itoito noa ra anei oe i te rave i te ohipa i roto i te faaapu vine?

Mai te mea e, te mau peropheta, Iesu te Tamaiti a te Atua e te mau mea hamanihia apî; Ua hi'opo'a te mau tamarii a te Atua i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata e ua parau i te mau parau ta te taata i hinaaro e faaroo, mai ta te feia poro e rave rahi e rave ra i teie mahana, Eita te mau peropheta e haapohehia, Aita Iesu i faasataurohia, aita te mau pǐpǐ e te mau aposetolo i hamani - ino - hia e aore râ, i pohe ei martyr.

E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoa, E faaore te reira i to outou ora. Te hinaaro ra anei outou e faaru'e i to outou ora e ia riro ei ite no Iesu Mesia? E faehau itoito anei oe a Iesu Mesia? Te itoito ra anei outou i te poro i te evanelia a Iesu Mesia o te titau i te tatarahapa, te faaoreraa i te hara, e faaora e taui i te mau oraraa, e te faariro i te taata ei taata parau-ti'a e te haere i roto i te parau-ti'a? Te itoito noa ra anei oe i te rave i te ohipa i roto i te faaapu vine?

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.