Eaha te faaueraa a Melchezed?

Te ti'araa o Melchized, o te ti'araa ïa ta Paulo i faahiti i roto i te Hebera 5:6 i to'na papa'iraa no ni'a i te autahu'araa teitei o Iesu Mesia. Teie râ, o Melchezek (Melchia'i) e eaha te faaueraa a Melchized i roto i te Bible? Te arii no Salem. Tera râ,, E ere o Melchizedek ana'e te arii, tera râ, ua riro atoa râ oia ei tahu'a no te Atua te High o te Teitei roa'e. I roto i te Faufaa Tahito o te Bible, te vai ra te tahi atu tahu'a, tei maitihia ei arii, aita e arii, Ua ma'itihia atoa oia ei tahu'a. O ratou ana'e, o tei ora na mua ' ' e i te Ture o te mau Moses e te autahu'araa, te arii e te tahu'a. E hi'o tatou i te ti'araa o te mau auau, te faaueraa a Melchezek, te tao'a faufaa rahi roa ' ' e o Iesu Mesia e eaha te tapao o te pane e te uaina.

Te faaueraa a Aaron

No te mau tahu'a teitei atoa i ravehia mai roto mai i te mau taata i rotopu i te mau taata, ua faatoro'ahia te reira no te mau taata i roto i te mau mea atoa no ni'a i te Atua, e nehenehe ta'na e horo'a i te mau ô e te mau tusia no te mau hara: Na vai e faaite i te aroha, e te vai ra te reira i rapae i te reira; no te mea te pee nei oia i to ' na iho huru. E na roto i te tumu i muri iho, ua mana'o oia, Ei taata, O te reira atoa, no te horo'a i te mau hara. E aita e taata e farii i teie faatura ia ' na iho, tera râ, ua piihia oia e te Atua, mai te Aaron (Heberia 5:1-4)

Ua ma'iti te Atua i te opu o Levi (Te mau Taviri) no te mea. E farii te mau tamarii a Levi i te piha ohipa a te autahu'araa na roto i te fanauraa mau. Ua tae mai te taeraa mai te autahu'araa te Ture.

Aamui, ua ma'itihia te Levite e te taea'e o Mosesa e te Atua e ua ma'itihia ei tahu'a rahi matamua no te Faufaa a te Atua. Ua maitihia te mau tamarii a Aaron ei tahu'a. Ua faahoho'ahia te mau tahu'a e te mau tahu'a rahi, Te auraa ra, ua ma'itihia ratou i roto i te piha ohipa no te autahu'araa e ua mauruuru, o te auraa ra, ua faaatea - ê - hia ratou i te tahi atu mau taata o te nunaa i te Atua. (A tai'o atoa: ‘Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faatavairaa‘).

Ua faauehia te tahu'a teitei ia horo'a i te mau ô e te mau tusia no te mau hara.

Ua faatoro'ahia te mau Levi i ni'a i te Tabernacle no te Testimony, e i ni'a i te mau pahi atoa, e i ni'a i te mau mea atoa no te reira. E mea ti'a ia ratou ia tape'a i te tahua e te mau pahi atoa i roto e ia faatere i te reira, e ia haere i ni'a i te tahua (Ua numera 1:50).

Eaha te tuhaa e te faufaa o te Aarona e te mau Taea'e?

Te tuhaa e te faufaa o te Aaron, te tahu'a, e te Fatu. Ua horoahia te mau Levi atoa ei tuhaa faufaa roa no ta ratou taviniraa ta ratou i tavini. Na roto i teie ravea, ua haapao te Atua i te opu o Levi.

Ua pii te Fatu ia Aaroron, Aita to oe e farii i te hoê a'oraa i roto i to ratou fenua, aita hoê a'e tuhaa i rotopu ia outou: Tei rotopu ia'u e to'u tuhaa fenua i rotopu i te mau tamarii a Iseraela. E, fa'a'ōfa'i, Ua horo'a vau i te mau tamarii no Levi i te ahururaa o te parahiraa i Iseraela no te hoê tuhaa fenua, no ta ratou taviniraa ta ratou e rave nei, e tae noa'tu i te taviniraa o te tahua itenati (Ua numera 18:20-21)

I roto i te autahu'araa, aita e tahu'a rahi i muri a'e i te faaueraa a Aaron, Ua maitihia oia (Tōʻu) ei tahu'a rahi e ei arii.

Te opu e te genealogy o te mau tahu'a

No reira, mai te peu e e mea tia roa na roto i te autahu'araa, (i raro a'e i te reira, ua farii te nunaa i te ture,) eaha ' tu â te hinaaro e e tia ia maraa te tahi atu tahu'a i muri a'e i te faaueraa a Melchized, e aita e piihia i muri a'e i te faaueraa a Aaron? Ua tauihia te ahu o te auhoaraa, ua ravehia te hoê tauiraa i roto i te ture. No'na o vai teie mau mea, ua faahitihia ïa te reira i ni'a i te tahi atu opu, aita hoê a'e taata i horoa i te taata i te fata no te mea e mea papu maitai e ua haere mai to tatou Fatu i rapae ia Juda; o te faaite ra ia Mosesa i te hoê mea no nia i te autahu'araa. E e ite - maitai - hia ' tu â te huru: no te mea i muri a'e i te huru o Melchazedek, te vai ra te tahi atu Priest, ta'na i rave, aita i muri a'e i te ture o te hoê faaueraa tumu, i muri a'e râ i te mana o te hoê oraraa hope ore. No ni'a i te reira, ua haapapû oia e, e mea ti'a ia'na ia ite., E tahu'a ta oe no te mau ohipa rima î i muri a'e i te faaueraa a Melchized (Heberia 7:13-17)

No ǒ mai o Aarona i te opu o Levi, i roto i te reira, ua matau - maitai - hia. No reira, ua riro te mau huaai, e te haamataraa e te hopea o te reira, Ua fanauhia oia i te huero o Levi e ua farii i te piha ohipa o te autahu'araa, i roto.

Tera râ,, ua hope te faaueraa a Aarona, ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, I nia i te pae miti, ua riro te fenua e haaati ra ia tatou i te pae apatoerau i muri a'e i te mau aueueraa fenua i te mea.

E ere Iesu i te opu o Levi, tera râ, i te opu o Juda. Aita Iesu i fanauhia i roto i te huero o te taata, te Hau a te Atua, aita e haamataraa o te oraraa e aore râ, te hopea o te oraraa. Mai ia Melchiffiffilek, aita i matau-maitai-hia (a.o.. Heberia 7:2-3).

Na roto i te ohipa faahiahia a Iesu Mesia e To'na toto, Ua haamauhia te hoê Faufaa Apî no te hamaniraa apî (taure'a). Ua fanauhia faahou te hamaniraa apî i roto i te Mesia, e ua tahoê faahouhia oia e te Atua, e no roto mai i te Basileia o te Atua.

Te auraa o te reira, o Iesu ïa te taata here teitei i muri a'e i te faaueraa a Melchazedek?

O Iesu te Tahua teitei i muri a'e i te faaueraa a Melchazedek, oia ho'i, o Iesu te taata paari roa a'e e te Arii o te Faufaa Apî.

I to tatou iteraa i te reira, te vai ra ta tatou te hoê Priest teitei, ua afaihia te reira i nia i te ra'i, Iesu te Tamaiti a te Atua, A vaiiho ia tatou ia tapea oioi i ta tatou ohipa. No te mea aita ta tatou e Prist Teitei o te ore e nehenehe e faaûruhia i te mana'o o ta tatou mau haapapûraa; te tahi râ, mai te mea e, ua faahemahia tatou, Ati (Heberia 4:14-15)

No reira, ua faahanahana atoa te Mesia eiaha e faariro ia'na iho ei au'a teitei; tera râ, ua parau mai oia Ia'na, Oua ta'u Tamaiti, i te mahana hoê, ua haamata vau i te. A parahi atoa ai oia i te tahi atu vahi, Ua riro te reira ei Priest ei Priest i muri a'e i te faaueraa a Melchized (Heberia 5:5-6)

No te riro mai ei taata here rahi e te haapa'o maitai i roto i te mau mea atoa no ni'a i te Atua e no te faatupu i te tatarahapa no te mau hara a te nunaa, E mea ti'a ia Iesu ia hamanihia mai to'na taea'e.

E tia ia Iesu ia riro mai ei taata faata'i upaupa e te toto.

Mai te mea e, aita Iesu i hamanihia mai to'na taea'e, e aita roa ' tu oia i riro ei taata faatupu i te tino e te toto, Aita roa ' tu o Iesu i nehenehe e rave i te vahi o te taata e e riro mai ei tumu no te taata tei pohe.

Eita ta Iesu e nehenehe e rave i te ohipa no te mau hara e na roto i to'na poheraa, pa'ā i roto i te, Na vai e mana to ' na i nia i te pohe, e te faaora ia ratou e o vai te mata'u i te pohe, o te taairaa ïa i to ratou oraraa taatoa no te here. (A tai'o atoa: Ua riro o Iesu ei taata hope roa?)

Ua riro mai o Iesu ei taata faatupu i te auahi e te toto, e ua faahemahia oia i roto i te mau mea atoa, E mā'e. Tera râ,, Aita Iesu i pohe. Tera râ, e nehenehe ta Iesu e ite i to outou mau ti'araa e e tauturu ia outou ia haere mai outou Ia'na mai te taime a hinaarohia ' i. Oia ho'i, eita outou e horo'a i te faahemaraa, E patoi o te patoi i te faahemaraa aita, Mai ia Iesu. (Heberia 2:14-18; 4:15-16)  

Eaha te tapao o te pane e te uaina?

E i to ratou amuraa i te maa, Ua inu Iesu ia Iesu, ua haamaitai i te reira, e 'o'e, e ua horo'a i te reira i te mau pĭpĭ, Ua parau, Rave, ai; O to'u ïa tino (Eaha te reira). E ua inu oia i te au'a, e te horo'araa i te taime a horo'ahia'i, ua tuu atu ia ratou i roto ia ratou, ma'ohi'ohi, Eiaha e tuu i te mau mea atoa; Teie to'u toto o te Faufaa Apî, o te horo'a i te mau mea e rave rahi no te faaoreraa i te mau hara (Mataio 26:26-28), Mareko 14:22-24, Luka 22:17-20)

Ua monohia te uaina e te pape vine, ha'api'ira'a

A horoa ' i o Melchizek i te pane e te uaina i Aberahama (i 14:18-20), I te tau o te Suppers.

Te faahoho'a ra te pane i To'na tino e te uaina i To'na toto. A amu i te faraoa e a inu i te uaina, ua ta'i ratou ia ratou iho e o Iesu, e ua riro mai ratou ei mau pŭpŭ no te Faufaa Apî i roto Ia'na.

Te faanahoraa o te faatereraa na Iesu Mesia, Tei matamua, o te hoê ïa tuhaa o te autahu'araa apî e te Faufaa Apî, te auraa no te feia tei riro mai ei ohipa apî i roto ia Iesu Mesia e o To'na ïa; Ta'na Ekalesia.

Ua haere mai o Iesu Mesia i ni'a i te fenua e ua riro mai ei taata faata'i upaupa e ei toto. Ia amu ana'e outou i te pane e a inu i te uaina ta outou e riro ei taata faata'i upaupa no'na; To'na tino e to'na toto, " to'na mauiui i te pae tino, pohe, e tae noa'tu i te ti'a-faahou-raa, e te tahoêhia i roto ia'na.

Ei hamaniraa apî, Ua hamanihia outou i roto i To'na hoho'a e ua parahi i roto ia'na i roto i te mau vahi Heavenly.

Iesu Mesia, Tei matamua, ua tatara i te vahi i nia i te parahiraa

O vai te anaana o To'na hanahana, e te hoho'a o To'na taata, e te patururaa i te mau mea atoa na roto i te parau a To'na mana, i te taime a tamâ ai Oia ia'na iho i ta tatou mau hara, A parahi i ni'a i te rima atau o te hau Majesty i ni'a i te faito teitei; Mea maitai a'e te reira i te mau melahi, ua farii oia i te hoê i'oa maitai a'e i to ratou i'oa mai ta'na i farii.No te mea ho'i e, ua parau oia i te mau melahi i te mau taime atoa, Oua ta'u Tamaiti, i teie mahana, ua haamata vau i te? ē, E riro vau ei Metua, e te ti'a ia'u no te hoê Tamaiti?

ē, ia afa'i Oia i te mau mea i roto i te ao matamua i roto i te ao nei, Ua parau oia, E a vaiiho i te mau melahi atoa o te Atua ia haamori Ia'na E te mau melahi Oia, Na vai e hamani i Ta'na mau melahi, e To'na mau faatere no te auahi. 

Tera râ, ua ho'i Oia i te Tamaiti Ta'na, tō'na, E maitai roa ' tu â, e mea ti'a ia'na ia; e'a: Te hoê hoho'a no te parau-ti'a, o te hoho'a ïa no to'na basileia. Aita outou i here i te parau-ti'a, e te riri; ei Atua, e te Atua, ua faahoho'a oia ia Thee e te hinu o te oaoa i ni'a a'e i to raua mau hoa. 

E, E mea 'oe, Ariki, i te omuaraa, ua haamau te reira i te niu o te fenua; e te ra'i o te mau rima o te mau rima: E pohe ratou; mātou; e e paari ratou paatoa mai te hoê ahu; E ei vesture o te tapo'i i te reira i ni'a, E e tauihia ratou: Te tahi atu mau hoho'a, e aita to'na mau matahiti i manuïa.

Teie râ, ua parau o ' na i te reira no te mau melahi i te mau taime atoa, I ni'a i to'u rima atau i ni'a i to'u rima atau i ni'a i to'u rima atau, e tae roa'tu i te taime ua hamani vau i te mau enemi no te fenua? E ere anei te reira i te mau varua faahiahia, Ua tono atu ratou i te faatere no ratou no ratou, o tei riro ei feia here i te ora? (Heberia 1:3-14)

I teie nei, no te mau mea ta tatou i faahiti, o te moni teie: Te vai ra i roto ia tatou te hoê rê rahi roa ' ' e, o tei ti'a i ni'a i te rima atau o te terono o te hau Majesty i ni'a i te ra'i; Te hoê faatere hau no te vahi mo'a, e tae noa'tu i te vahi mau, inaha'i e ha'uti ai te tino, aita (Heberia 8:1-2)

Te fafauraa apî, o te tapo'ihia ra i te toto o Iesu Mesia, Ua haamauhia te hoê autahu'araa apî e te hoê ture apî, Te ture o te Varua o te ora, o tei opuahia no te taata apî, aita to ' na e mea maamaa, tera râ, i te pae varua.

Iesu Mesia, Tei matamua, ua faaite i to'na tino, ua faaorehia te reira no te huitaata, e to'na toto i roto i te, i te Metua, I to'na haereraa i te ra'i i ni'a i te ra'i, ua haere na ni'a i te ra'i, ua tomo atu i ni'a i te ra'i, e ua parahi i ni'a i te parahiraa i ni'a i te parahiraa.; te ti'a faatere no te aroha, i te rima atau o te Metua. (A tai'o atoa: Eaha te mahana Ascension?).

O Iesu Mesia te Arii

No te mea e, e fanauhia te hoê tamarii, Ua horo'ahia mai matou te hoê tamaiti: e te faatereraa hau i ni'a i To'na tapono: e e piihia To'na i'oa ei vahine, Āpa'ō, Te Atua puai, Te Metua tane, Te Arii no te hau. Eita te maraaraa o To'na faatereraa e te hau e hope, i nia i te terono o David, i ni'a i to'na basileia, No te faaue i te reira, e no te haamau i te reira ma te haavaraa e te parau-ti'a mai te au i te mau taime atoa. E rave te feia farii i te reira (Isaiah 9:6-7).

Hi'o, E faatere te hoê arii i te parau-ti'a, e tia i te mau arii ia faaore i te mana'o (Isaiah 32:1)

Ua haere atu o Iesu Mesia i ni'a i te terono o te aroha, e ua horo'ahia mai te Metua (te tahi; te taime) te arii no Ta'na Tamaiti; Iesu Mesia. E ere o Iesu Mesia ana'e tei pohe i te Faufaa Apî, tera râ, ua ma'iti - atoa - hia Iesu i te arii o te Basileia o te ra'i (a.o.. Luka 1:31-33, 1 Korinetia 5:24, Ephesia 2:19-23, Kolosa 1:13, Heberia 1:8) 

Te parau a te Atua e, e vai noa ïa e a muri noa'tu

No reira, ua riro mai o Iesu Mesia ei taata paari roa ' ' e e ei arii i muri a'e i te faaueraahia. No te mea ho'i e, e arii atoa o Melchezek e te tahu'a a te Atua Teitei roa'e.

Ua horo'a o Iesu ia'na iho ei tusia no te ora e ua rave i ta'na ohipa ei taata paari teitei e ei taata hoo teitei roa a'e o te Faufaa Apî.

E mea puai roa te toto o te Mesia no te mea te faatupu noa ra te reira i te parau no te mau hara o te feia, o te ti'aturi i ni'a ia Iesu Mesia e o tei faaoti e faaea i to ratou iho oraraa e a pee ia Iesu Mesia e te fanauraa faahou i roto ia'na (Roma 8:34, Heberia 7: 21-28, Heberia 9:24-28). 

tō'na, E maitai roa ' tu â, e mea ti'a ia'na ia; e'a: Te hoê hoho'a no te parau-ti'a, o te hoho'a ïa no to'na basileia (Heberia 1:8)

O Iesu Mesia te taata here rahi roa ' ' e e a muri noa ' tu, e te arii o te Basileia o te ra'i, i reira te parau-ti'a e riro ai ei mea maamaa e i reira te vai ra te hau.

O Iesu te Arii no te parau-ti'a e te arii no te hau, e te mau faatereraa hau a Iesu e te feia, o tei fanauhia faahou i roto Ia'na e o tei riro ei mau tamarii a te Atua e no To'na tino; Ta'na Ekalesia.

Te ora nei te ohipa apî apî ei tahu'a e te haavare nei ei arii e te Mesia

Ua amui atu o John i na ekalesia e hitu, i Asia: Grace, e te hau, mai Ta'na, mau, E ti'a ia'na ia haere i mua; e no roto mai i na Varua e hitu, o te na mua'tu ïa i To'na terono; Na roto mai ia Iesu Mesia, o vai oia te rave'a haapa'o maitai, e te Begotten matamua no te pohe, e te Arii o te fenua. Eiaha e here ia tatou, e ua horoi ia matou i ta matou mau hara i roto i to'na toto, E ua riro te mau arii ia tatou ei mau arii e ei mau tahu'a i te Atua e i To'na Metua; Ia hanahana oia e a muri noa'tu. mā'ea'ea (Tō'o'a 1:4-6)

E i to'na fariiraa i te buka, na animala e maha e e maha e e piti ahuru matahiapo i raro a'e i te Lamb, te mau mea atoa ta ratou e faaruru nei, e te mau hoho'a auro tei î i te mau oros, o te mau pure ïa no te feia mo'a. E te himene nei ratou i te hoê himene apî, ma'ohi'ohi, E mea ti'a ia outou ia rave i te buka, e no te iriti i te mau vahi i reira: no te mea ua pohe oe, e a faaitoito ia tatou i te Atua na roto i to ratou toto i roto i te mau huru atoa, ōfa'i, e, rae; E ua faariro mai ia tatou i to tatou Atua ei mau arii e ei mau tahu'a: E e mana'o tatou i ni'a i te fenua nei (Tō'o'a 5:8-10).

Mai te mea e, ua riro mai outou ei taata faata'i upaupa no'na e ua fanauhia faahou outou i roto i te Mesia, e ua riro mai outou ei ohipa apî, e ere outou i te basileia o te pouri (Te ao) eita e ora faahou i muri a'e i te tino mai te ao nei. Tera râ, no te Basileia o Iesu Mesia, mai te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa mai i te varua no roto mai i te feia pohe. E ora outou i muri a'e i te Varua i roto i To'na hinaaro ei tahu'a, e e faatere amui outou ia Iesu Mesia ei arii.

Na roto i te Varua Mo'a, Ua tuu te Atua i To'na ture i roto i te feruriraa e ua papa'ihia i roto i te mafatu o te taata apî, e nehenehe te mau taata atoa e ite Ia'na (Heberia 8:10-11; 10:15-17).

E mai te peu e ua fanauhia outou i te Atua e te Atua, E ora outou i roto i te Faufaa Apî i muri a'e i te faaueraa a Melchized. E ora outou i roto i te Mesia, I te roa (ua taa ê atu i te ao nei e te ora nei i te Atua) e te ti'a i muri a'e i to'na hinaaro, e te mana'o i ni'a ia'na ei arii na te basileia o te pouri.

Ua horo'a te Atua i te mana atoa ia Iesu Mesia. E ua horo'ahia te mana e te mana atoa i roto ia Iesu Mesia e na roto i te Varua Mo'a no te faahoho'a, a'oraa, e a afa'i atu i to'na Basileia i ni'a i te fenua nei e a faaite i te mau ohipa a te diabolo e a tuu ai i te mau ohipa a te basileia o te pouri, e no reira, e rave rahi varua o te faaorahia mai i te mana o te diabolo e to'na basileia, e ua afa'ihia ratou i roto i te Basileia o Ta'na Tamaiti here.

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.