Eaha ïa te mea e tupu 4:6 fa'a'ite, E vai noa ta outou oreroraa parau i te mau taime atoa, Te vai ra te miti, e nehenehe ta outou e ite e mea nahea to outou pahonoraa i te mau taata atoa.
Te paraparau ra anei oe e te aroha?
I roto i te tumu parau na mua ' tu, te te haereraa o te feia mo'a ua tauaparauhia. E ere te haerea a te feia mo'a i te haerea e te mau ohipa ana'e, te paraparauraa atoa râ; te mau parau, E. Eaha te mau parau e puta mai i roto i to oe vaha? Te paraparau ra anei oe e te aroha, Te vai ra te miti?
Ia paraparau ana'e te taata i te hoê oreroraa parau ma te aroha, E rave rahi taime e feruri ai ratou i te hoê huru paraparauraa o te haamaitai i te taata. E au te taata i te mau parau ta outou e parau ra, no te mea ho'i e, e mea au na ratou ia faaroo e te hinaaro nei ratou e faaroo i teie mau parau.
Teie râ, te faataa ra anei te Bible i te reira na roto i te hoê oreroraa parau ma te aroha e te tote?
Ia au i te Bible, eaha te hoê oreroraa parau ma te aroha i faaîhia i te tote?
No roto mai te hoê oreroraa parau ma te aroha tei î i te tote i te mafatu apî e te ite no ni'a i te poieteraa apî e te vai ra te parau mau i roto, te ite e te paari o te Atua, e ua ite oia nahea ia pahono i te mau taata atoa.
Te hoê paraparauraa ma te aroha, o te paraparauraa ïa i te mau parau aroha. Ua iritihia te paraparauraa ma te aroha mai roto mai i te mau parau Heleni ‘logos’ (G3056) te auraa ra te parau, e te ‘charis’ (G5485) i te mea (i te taime.) pī.
Te vai ra i roto i te hoê oreroraa parau ma te aroha te mau parau o te varua e te ora, o te horo'a i te mau mea e hinaarohia e te mau taata atoa.
Ua faahiti Iesu i te mau parau no te aroha
I Luke 4:22, te tai'o nei tatou e, ua faahiti Iesu i te mau parau no te aroha. No reira, Iesu’ ma te aroha te paraparauraa. Teie râ, ia vai o Iesu’ te paraparauraa ma te aroha?
No te mea ia hi'o ana'e tatou i te taata, na vai i parau i teie mau parau, ua tai'o tatou e, hoê â ratou, o tei tiavaru ia Iesu i rapae i te fare haapiiraa e te oire, ma te hinaaro e faarue Ia ' na i nia i te mou'a teitei. Teie râ, ua ape Iesu i to ratou riri e to ratou riri, o te faatupu i te taparahiraa taata.
Tera te faahopearaa o Iesu’ Te mau parau no te aroha tei faaîhia i te tote.
Te faahopearaa o te mau parau aroha a te Atua i roto i te oraraa ino o te taata, o te atea ê ra i te Atua. Noa ' tu e e feia faaroo teie mau taata, i roto i te fare haapiiraa e tei haere ma te haapa'o maitai ei mau tamarii a te Atua.
E nehenehe te taata e rave i te ohipa faaroo, e haere i te fare pureraa, e e nehenehe atoa ratou e ma'itihia ei ti'a faatere i roto i te ekalesia, aita râ te reira e haapapu ra e Ta'na atu e no te Atua.
Te mau parau no te aroha, ta Iesu i parau e ua noaa mai i te Metua, e ere te mau parau ta te taata i hinaaro e faaroo. Aita, Aita teie mau parau i fariihia e te mau taata atoa.
Iesu’ Aita te mau parau no te aroha i faatupu i te here e te hau i roto i te fare haapiiraa, te riri râ e te riri, o tei faatupu i te hoê tamataraa i te taparahi pohe.
I roto i te te Faufaa Tahito ua tai'o atoa tatou e, e ere te mau parau a te Atua i te mau parau ta te nunaa tino i hinaaro i te faaroo.
E ere te mau parau a te Atua i te mea au maitai i te mau taime atoa no te feia pae tino
E mea maitai te Atua, Te aroha e te î i te aroha, e te faaite nei Ta'na mau parau i To'na natura e o vai Oia.
I roto i te Faufaa Tahito, te tai'o nei tatou no ni'a i te mau taata e rave rahi o te fare o Iseraela, tei faaorahia e te Atua e tei faaite atu te Atua i To'na here, rahi, e te parururaa, na roto i Ta'na parau e te mau tapa'o e te mau ohipa maere e rave rahi, aita râ ratou i mana'o i te mau parau a te Atua ei parau aroha e te here, ua riro râ ei fifi no te hinaaro, te hinaaro e te hinaaro o te tino, aita ratou i auraro i te Te ture no nia i te ture, tera râ, ua orure hau
Ua hinaaro te Atua ia here To'na nunaa Ia'na, ia faariro Ia'na ei Atua no ratou, e ia ti'aturi i Ta'na parau. Ua hinaaro Oia e ia ite To'na nunaa na roto i Ta'na mau parau, e a parau i Ta'na mau parau, e ia ohipa ia au i Ta'na parau, Taʻu Ta'na mau faaueraa.
Teie râ, mai te peu e e mea pae varua te tumu o te mau parau a te Atua (no roto mai i te feruriraa o te Atua e te vai ra i roto To'na paari e To'na ite) e e mea tino te taata, ua patoi te mau parau a te Atua i te feruriraa natura, te ite o te taata, paari, te hi'oraa maitai e te mana'o tano, aita te taata i ti'aturi tamau i te Atua, i ti'aturi Ia'na, e i haapa'o i Ta'na mau parau. Ia, no te faaite i Ta'na mau parau.
E rave rahi taata o tei patoi i te mau parau a te Atua no nia i te aroha
Te mau parau aroha a te Atua, o tei faaora i te nunaa o Iseraela mai Aiphiti mai, ua tapea ia ratou i roto i te medebara, e ua arata'i ia ratou i te fenua tei fafauhia, aita ratou i ti'aturihia e aita ratou i haapa'o, ua pato'i râ. Aita fatata te hoê u'i taatoa i tomo i roto i te fenua fafauhia no to ratou tiaturi ore.
Tae noa ' tu te mau peropheta, ta te Atua i ma'iti, ma'itihia, e ua tono, e ua faaite mǎta'u ore i te mau parau a te Atua, aita te taata i herehia e i fariihia i te mau taime atoa. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e aita ta ratou mau parau i tuea tamau i te mau mea ta te taata i hinaaro e faaroo.
I mua i te Atua, noa ' tu e mea maitai ta ratou mau parau e te tiaturiraa, no te mea ua pahono ta ratou mau parau i te mau uiraa a te taata e ua horoa i te mau mea ta ratou i hinaaro, e te faatitiaifaroraa (Fa'a'ite) e te e'a no te nunaa, Aita ta ratou mau parau i faariro-pinepine-hia ei mau parau no te aroha, ti'aturi, mahana, mai te ino râ, Ha'uru, pa'ari, e te faaea ore.
E rave rahi peropheta no taua tumu ra, ta te Atua i tono mai, ua haapohehia.
Ua rave Iesu i te hoê â e'a e ua faahiti oia i te reira i roto i te parabole no nia i te feia faaapu vine ino. (Mataio 21:33-45; Mareko 12:1-12; Luka 20:9-19).
E i roto i taua taime atoa ra, Aita hoê mea i taui. E faatupu noa â te mau parau a te Atua i te hamani - ino - raa.
Te maitai o te Atua e Ta'na mau parau no te aroha, o te titau i te tatarahapa e te tauiraa o te oraraa, e te horo'araa i te faaoraraa e te ora i te mau taata atoa, Te ti'aturi nei, e ia paruru i te nunaa i te ino e te ino, e ere i te mea arearea i te mau taime atoa, tera râ, mai te huru ê, aita e here, faaôraa, e te haavaraa.
Te faahiti nei te mau Kerisetiano i te mau parau a Iesu, no ǒ mai i te Metua
Tae noa ' tu te mau Kerisetiano, o tei faaoti i te horo'a i to ratou iho ora e A pee ia Iesu e a parau i Ta'na mau parau (no ǒ mai i te Metua) e faaruru ratou i te hamani - ino - raa.
Ua fanauhia ratou e te Atua na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia. Te vai ra to ratou natura o te Atua e na roto i te te faaapîraa i to ratou feruriraa E parau ratou na roto i te Parau i te mau parau atoa a to ratou Metua. Mai ia Iesu ana'e, tei faaite i te mau parau a To'na Metua e tei rave i Ta'na mau ohipa. (a.o.. John 5:20-30; 8:17-59; 10:32-38; 14:23-31; 17:14-19).
Eita roa ' tu te hoê tamarii a te Atua e patoi e e faahapa i te mau parau a te Atua aore ra e faaohipa i te mau parau a te Atua no te haapapu i te hara (te orureraa hau e te faaroo i te Atua).
Tera râ, te auraro nei te tamarii a te Atua i te Metua e te ti'aturi nei oia, Mataku, e te rave nei i Ta'na mau parau.
E nehenehe e tiaturi i te mau parau a te Atua e e faatupu te reira i te ora i roto i te oraraa o te taata, o tei auraro i te Atua e tei ti'aturi e a haapa'o i Ta'na mau parau.
Eita te mau parau a te Atua e haamaitai i te tino, tera râ, e haapohe (te hinaaro e te mau hinaaro o te) te tino e te faatupu i te taata i te pae varua ia paari.
O te mau parau a te Atua te parau mau e te faautuaraa (Tika), a'o, e haava i te taata (a.o.. Psé 94:12; Tau 3:11-12; 7:1-2; Jeremieh 23:29; John 5:22-27; 12:44-50, Heberia 12:5-10).
Te parau ra te Bible e, e mea vitiviti te mau parau a te Atua, Ma'ohi, e mea koi a'e i te 'o'e e piti mata, Noa'tu e, e mea maitai roa te Atua i raro a'e i te varua e te varua, e te mau amuiraa e te mau pahi tama'i, e te hoê taata aravihi no te mau mana'o e te mau tumu o te mafatu (Heberia 4:12).
Te vai noa ra anei te ora e te mana i roto i te mau parau a te Atua?
E vai noa â te mau parau a te Atua i te hoê â oraraa e te mana, te ti'aturiraa e te faahopearaa i roto i te oraraa o te taata. No reira, te paraparauraa a te mau Kerisetiano, o te parau nei i te mau parau a te Atua, E vai ma te aroha, Te vai ra te miti, ia ite ratou e nahea ia pahono i te mau taata atoa.
Ua papa'i, Ua horo'ahia mai te mau papa'iraa mo'a atoa na roto i te faaûruraa a te Atua e e mea faufaa no te haapiiraa, no te mea, no te, no te haapiiraa i te parau-ti'a: Te taata o te Atua (te) e nehenehe e riro ei mea tia roa, ua ineine no te mau ohipa maitai atoa (2 E hō'ē 3:16-17)
Teie râ, mai te peu e aita te Atua e Ta ' na Parau i taui, aita atoa te ao nei i taui.
Eita â te ao nei e nehenehe e faaroo e e faaoromai i te mau parau taa ê e te au ore a te mau Kerisetiano, no ǒ mai i te Atua ra.
E no te mea ho'i e, te rahi noa'tura te taata o te faaru'e nei i te Atua e Ta'na Parau e o te riro nei ei melo o te (te arii o te mauhaa) te ao nei e ia vai noa i te pae tino e te ore e faaho'i-faahou-hia mai, Te rahi noa ' tura te taata o te ore e mana'o maitai i te mau parau i roto i te Bible, ti'aturi, Te mau parau faaitoito e te aroha o te pae varua, te parau mau, e te vai ra i roto te ora e te mana o te Atua, tera râ, mai te mau parau faahuehue o te ore e faaea, ua 'ite au, te faarururaa, inaha'a, e te haavaraa.
No te rahi noa ' tura o te patoiraa a te ao nei, Faʻatupu E mamû noa te mau Kerisetiano e te faaauraa i te parau. Te parau nei ratou i ta te taata e hinaaro e faaroo, i reira ta ratou paraparauraa e ere i te mea puai e e ere i te mea maitai roa, e eita te reira e faatupu i te hoê tauiraa, te faatupu ra râ i te ino.
Te parau nei ratou i te mau mea ta te nunaa e hinaaro e faaroo e te rave nei ratou i te mau mea ta ratou e hinaaro, o te, Eiaha e faaô atu i roto i to ratou oraraa, te mamû noa, e ia tamau noa ratou i ta ratou mau hara.
Te itoito ra anei te mau Kerisetiano i te taa ê?
E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, o te pii i te mau Kerisetiano, aita faahou e hinaaro e taa ê. Aita ratou e hinaaro e faataa ia ratou iho e aita ratou e mana'o e ua patoihia ratou e ua faahapahia ratou e te huiraatira, te hinaaro râ ratou ia herehia ratou, A tano i roto, e a apiti atu i te ao nei.
E mea iti roa te mau Kerisetiano, o tei ite i te mau parau e te hinaaro o te Atua na roto i te vai - noa - raa o te Varua Mo'a e te te faaapîraa i to ratou feruriraa e te Parau. Ia, ia faaite ma te mǎta'u ore i te mau parau a te Atua.
No reira, e ere i te mea rahi te mau Kerisetiano tei ineine i te pae varua e o te nehenehe e pahono i te mau uiraa a te taata e to ratou mau hinaaro, e ia pato'i i to ratou ite e to ratou paari i ni'a i te fenua nei na roto i te mau parau a te Atua, tei papa'ihia i roto i te Bibilia. Aita to ratou mau parau i riro faahou ei mea aroha e te tote, aita râ to'na varua e to'na mana.
E ti'a i te mau kerisetiano ia riro ei tote no te fenua, e rave rahi râ o tei ore i riro faahou ei tote no te fenua. Ua ere te tote i to ' na hanahana e to ' na mana e ua riro ei mea faufaa ore no te Atua.
Ia ara mai te mau Kerisetiano, ia ti'a mai, e ia ho'i faahou i ni'a i te Parau
No reira, ua tae i te taime no te mau Kerisetiano ia ara mai, ia ti'a mai, e ia ho'i atu i roto i te Parau. E taime no te tuatapapa i te Bible na roto i te Varua, no te ti'aturi e no te haapa'o i te mau parau a te Atua.
Ia turai te mau parau a te Atua i te mau Kerisetiano ia ho'i mai e ia matau faahou i te mau parau e te hinaaro o te Atua, Taʻu te mau faaueraa a Iesu e a parau e a rave i Ta'na mau parau.
Mai te mea e, e ho'i mai te mau Kerisetiano e e fanau-faahou-hia, e faaapî i to ratou feruriraa i te Parau, e faaî i to ratou mafatu i te mau parau a te Atua, e e ti'aturi e, o te mau parau a te Atua te parau mau e te ora, e te vai ra i roto te e'a no te mau taata atoa ia faaorahia mai i te mana o te pouri e ia faaho'i-faahou-hia mai (Faaorahia) e ia ora mai i te haavaraa a te Atua, ō'ere (na roto i te Varua e te ite i te Parau) ia nehenehe e pahono i te mau taata atoa.
Te mauruuru ra anei te taata farii, Te ti'aturi ra, e te farii nei oia e tei nia ia ratou te pahonoraa eiaha râ i nia i te mau Kerisetiano. Eita te hoê taata e nehenehe e faahepo i te tahi atu taata ia tiaturi e ia tatarahapa.
Ia tae mai te mahana e ti'a ai outou i mua i te terono o te Atua, Eita te Atua e faautuahia ia outou no te mea ta vetahi ê i rave na roto i ta outou mau parau. Tera râ, e faautuahia outou no te mau mea ta outou i rave e aita i parau, e te mau mea ta outou i rave e aita i rave (a.o.. Mataio 12:36-37, Roma 14:10, 2 E hō'ē 4:1; Tō'o'a 20:11-15).
'Ia riro ei miti no te fenua’






