Te mauhaa tama'i o te pouri

Te vai ra te hoê tama'i pae varua i rotopu i te Basileia o te Atua e te basileia o te pouri. E tamau noa teie tama'i i te pae varua e tae roa'tu i te taime ua tairi o Iesu Mesia i te diabolo e ta'na mau melahi e ta'na mau tamarii i roto i te roto auahi mure ore. No te hoê basileia te mau taata atoa; te Basileia o te Atua e aore râ, te basileia o te pouri. Eaha te basileia e te nuu o te hoê taata, e eaha te mauhaa tama'i ta te hoê taata i oomo: te mauhaa tama'i no te maramarama aore ra te mauhaa tama'i no te pouri, E faaite te hoê taata na roto i to'na oraraa. Te faaite nei te oraraa, te mau parau e te mau ohipa i te basileia o te hoê taata e no te aha te mauhaa tama'i ta'na e haere ra; Te Basileia o te Atua e te mauhaa tama'i o te maramarama, e aore râ, te basileia o te pouri, e te mauhaa tama'i o te pouri. I roto i teie parau papa'i, E hi'o tatou i te mauhaa tama'i o te pouri. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mauhaa tama'i o te pouri? Eaha te mauhaa tama'i o te pouri? Eaha te mau tuhaa o te mauhaa tama'i o te pouri?

O vai tei roto i te basileia o te pouri?

Te feia e farii nei, a faaite, no te u'i o te taata i topa; te taata ruhiruhia, e mau tamarii na te diabolo e tei roto ratou i te basileia o te pouri; Te ao. Te haere nei ratou i roto i te pouri i muri a'e i te tino no te haapa'o i te hinaaro o te diabolo, o te pato'i nei i te hinaaro o te Atua, e ua ahu ratou i te mauhaa tama'i o te pouri.

E feia rave ohipa ratou no te pouri, o te rave nei i te mau ohipa o te pouri e o te faahoho'a ra, a'oraa, e afa'i mai i te basileia o te pouri i te mau taata i ni'a i te fenua nei.

E feia rave ohipa ino te feia rave ohipa i roto i te pouri

Te faaroo nei oia i te mau parau a te Atua: e ere i te mea, no te mea e ere oe i te Atua (John 8:47)

Ua pahono Iesu ia ratou, ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te arii o te hara, o te hara ïa o te hara (John 8:34)

Te feia e farii nei, a faaite, no te diabolo te feia i fanauhia mai roto mai i te huaai ino o te taata i topa; te arii o teie nei ao, e te haere i muri a'e i te tino. Te faaroo nei ratou i te mau parau a te diabolo e te haapa'o nei ratou i ta'na mau parau, no reira, te ora nei ratou ei feia hara, te raveraa i te mau mea atoa o te pato'i i te hinaaro o te Atua e o te faufau ore nei i mua i te Atua (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo' e ‘Te hinaaro rahi o te fanauraa apî‘).

no to outou metua tane te diabolo outouAita ratou i fanau-faahou-hia i roto ia Iesu Mesia e aita to ratou te Varua o te Atua, o te faahoho'a ra i te ture o te Varua (te hinaaro o te Atua), ua pohe râ to ratou varua. E ere ratou i te pae varua e te ora nei ratou i muri a'e i te tino ei mau tavini no te hara.

Te vai ra ia ratou te varua o teie nei ao, te varua o te aneti-Keriso, o te ohipa ra no te diabolo, e te arata'ihia ra ratou e te mau arii o te pouri, te hara, e te pohe o te faatere nei i roto i te tino.

Oia mau, ua riro taua hara ra ei diabolo; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â (1 John 3:8)

E feia rave ohipa ino te feia rave ohipa o te pouri, e aita ratou e faaroo ra i te Atua e ta ' na Parau, tera râ,, Te faaroo nei ratou i to ratou tino e te haapa'o nei ratou i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino.

No reira, e horoa ' tu ratou i to ratou mau tino i te hara ei mauhaa no te parau-ti'a ore e e faatupu i te hotu o te pohe, o te hara ïa.

Eaha te mauhaa tama'i o te pouri?

Te feia e farii nei, a faaite, tei roto ratou i te nuu o te basileia o te pouri e ua ahu ratou i te mauhaa tama'i o te pouri, aro no te basileia o te pouri no te pato'i i te Basileia o te Atua. Ta ratou ohipa, o te parururaa ïa, tāpe'a, e ia faarahi i te tuhaa fenua o te pouri. E rave ratou i te reira na roto i te haereraa i roto i te mauhaa tama'i o te pouri; te mauhaa tama'i a te diabolo

Ua herehia te hope i te haavare

Aita i maoro a'enei, ua ite outou? noa'tu e, eita ta outou e nehenehe e faaroo i ta'u parau. O oe to oe metua tane, e te mau hu'ahu'a o to outou metua tane. Ua mana'o oia e, e taata taparahi oia i te omuaraa, e aita i roto i te parau mau, no te mea aita e parau mau. Ia papa'i oia i te hoê haavare, Ua papa'i oia i to'na iho mau mana'o no ni'a ia'na iho: no te mea, e mea au roa na'na ia'na, e te metua tane o te reira (John 8:43-44)

Te feia e farii nei, a faaite, o tei ahu i te mauhaa tama'i o te pouri, aita râ ratou i here i to ratou hope i te parau mau a te Atua, tei papa'ihia i roto i te Parau, ua heremu râ ratou i to ratou hope i te mau haavare a te diabolo.

Teie mau haavare a te diabolo, o te faariro nei te ao nei ei parau mau, taa ê roa te parau a te Parau a te Atua.

Moekara, ia hi'o ana'e tatou i te hoê ahuru faaueraa o te Atua, i muri iho, te mau parau a te diabolo; te parau nei te ao nei:

  • E mea ti'a ia oe ia here ia oe iho e te ao nei hau atu i te mau mea atoa, e ia haapa'o oe i te diabolo
  • E hamani oe i te mau hoho'a i taraihia e e faariro oe i te tahi atu mau atua (Fa'ahouhia), e a piko i raro ia ratou, e a tavini ia ratou
  • E faaohipa ma te faufaa ore oe i te i'oa o te Atua (e faaohipahia no te mau mea ino, ana'e, e tē vai atura.)
  • E faariro oe i te sabati mai te tahi atu mau mahana
  • Eiaha oe e faatura i to oe metua tane e to oe metua vahine, e orure râ oe ia ratou
  • E haapohe oe
  • E faaturi oe
  • E eiâ oe
  • E faaite hape oe i to oe mau taata tapiri (Haavare i ni'a i to taata tapiri), e tae noa'tu i te mau haavare iti uouo, e te raveraa (hape) fafau; fa'ahou, o ta oe e ore e haapa'o
  • E hinaaro oe i te fare o to taata tapiri, vahine faaipoipo, tavini, tavini vahine, ta'na puaatoro, to'na asini, e ta ' na mau tao'a atoa

No roto mai teie mau ohipa i te natura hara o te tino, te te'ote'o nei, te orure hau i te mau faaueraa atoa a te Atua e te ore e haapa'o i ta'na mau parau.

No te mea ho'i e, aita te tino e farii i te Atua e ta'na mau parau, e farii râ i te diabolo e ta'na mau parau.

No reira, Oia, eita te feia e haere ra i ni'a i te tino e nehenehe e faaoaoa i te Atua, no te mea eita ta ratou e nehenehe e haere na roto i te faaroo ia au i te mau parau a te Atua.

E no reira, te haapa'o nei ratou i te diabolo i roto i te ino, raveraa i te mau ohipa o te tino

Te ahu o te parau-ti'a ore

No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 6:5-8)

Te ora nei te mau tamarii a te diabolo ia au i te tino, ia au i te hinaaro o te diabolo, i roto i te ino, e ua ahu ratou i te ahu o te parau-ti'a ore. E faatura e e faateitei ratou i to ratou metua tane; te diabolo, e to ratou oraraa na roto i te raveraa i te mau ohipa a te tino, o te mau ohipa ïa a te pouri.

Te mau ohipa a te tino; te mau ohipa a te pouri, i reira ratou e faatura ai e e faateitei ai i te diabolo: Fa'aterehia, Te mau nota, (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota, te vahine, fa'ahou'a, Fa'ahou'āra'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, Aute'a, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pā'ōfa'i, pārahi, ma'ohiroa, Fa'a'itehia, tia, Tau'āra'a, I itehia, mau, Te mau nota, te hi'o, tā'uru, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea (1 Korinetia 6:9, Galatia 5:19-21, Kolosa 3:5-10)

Te mau avae e te poroi o te ao nei

Aita te mau tamarii a te diabolo e parau ra i te parau mau, te haavare ra râ ratou, Mai ia raua to raua metua tane,. Te faaite nei ratou i ta'na mau haavare ei parau mau e te faaite nei ratou i te ite e te paari o te ao nei, o te pato'i nei i te ite e te paari o te Atua e o te pato'i nei i te parau mau o te Atua.

E mau ve'a ratou no te ao nei e te faaite nei ratou i te hoê hau haavare. Te rave nei ratou i te mau mea atoa no te faati'aturi i te taata, Hau, o to ratou parau mau, ia faaroo ore ratou i te Atua e i Ta ' na Parau.

Ua tapo'ihia ta ratou mau haavare i te afaraa o te mau parau mau. E no reira, te faaite nei ratou i te hoê poroi no nia i te tahoêraa hape, here, e te hau haavare, o te faatupu i te enemi i te Atua, te faataa-ê-raa i rotopu i te taata e te Atua, te hoê oraraa viivii e te tamau noa i te hara, e te arepurepuraa i roto i te oraraa o te taata.

Mai te mea e,, E parau ratou i to ratou mana'o, ia vai noa i te pae tino, e ia ora ia au i te tino, E ti'aturi ratou i teie mau haavare, e faaru'e i te parau mau a te Atua, e tatarahapa i te ao nei, e e haapa'o i te mau parau e te mau ohipa o te pouri.

Te paruru o te ti'aturi ore

Aita te feia rave ohipa o te pouri e tiaturi i te mau parau a te Atua, te ti'aturi nei râ ratou i te mau parau a to ratou metua tane, o te arii ïa o teie ao nei. No reira, te ti'aturi nei ratou i te mau parau o teie nei ao. Mai to ratou tupuna Paru, o tei ti'aturi i te mau parau a te diabolo hau atu i te mau parau a te Atua e ua faaatea ê ratou i te Atua na roto i te haapa'oraa i te mau parau a te diabolo.

Me te paruru o te ti'aturi ore, te faaino nei ratou i te mau parau atoa a te Atua, ia vai noa ratou ei mau fare auri o te pouri, o tei mau i roto i te mau haavare a to ratou metua tane e te ora noa ra ei feia hara i roto i te ino e te hara.

Te tapo'i mata o te faautuaraa

I rotopu i te mau taime atoa ta tatou paatoa i paraparau ai i roto i te mau hinaaro o to tatou tino, te faarahiraa i te mau hinaaro o te tino e te feruriraa; e te natura e te mau tamarii o te ahu, e tae noa ' tu â; te tahi (Ephesia 2:3)

Te pee nei te feia rave ohipa i te pouri i te hinaaro o to ratou feruriraa tino pouri, o te faaamuhia nei e te ite e te paari o te ao nei. Na te hinaaro o to ratou mau mana'o ino e faataa i ta ratou mau ohipa e to ratou huru oraraa, no te mea ho'i e, te mau mea atoa ta te hoê taata e parau aore ra e rave, no roto mai ïa i te feruriraa.

Aita ratou i faaorahia, tera râ, te mau noa ra â ratou i roto i te mau haavare a te diabolo, o tei riro ei mau paruru e te faatere ra i roto i to ratou feruriraa tino.

Te patoi nei to ratou feruriraa ino e te ino i te mau parau a te Atua, te faateitei nei ratou ia ratou iho i nia i te Atua, e te patoi nei ratou i te hinaaro o te Atua, ma te turai ia ratou ia haere ma te haapao ore i te Atua.

Te 'o'e o te tino

Ei mauhaa tama'i pae varua, te faaohipa nei te feia rave ohipa i te pouri i te 'o'e o te tino; te mau parau a te taata, tei faaûruhia e te paari e te ite o te ao nei. Na roto i ta ratou mau parau, e aro ratou i te feia faaroo e e faahepo ia ratou ia feaa i te mau parau a te Atua, e ia faaru'e ia ratou i te faaroo e te mau parau a te Atua.

No te mea, aita te feia rave ohipa ino e tiaturi e e haere noa ra i roto i te mau haavare a te diabolo, te poro atoa ra râ ratou i ta ' na mau haavare e te tamata ra i te haavare e i te faahema i te nunaa na roto i ta ratou mau haavare, Mai ia raua to raua metua tane,.

Te tamata nei ratou i te faati'aturi i te taata, e parau mau te mau haavare ta ratou e parau ra, ia ti'aturi te nunaa i ta ratou mau haavare, ia haere na ni'a i te reira, ia faaroo ore i te hinaaro e te mau parau a te Atua, ia faataa ê ia ratou i te Atua na roto i to ratou haapa'o ore, e ia tavini i te diabolo na roto i to ratou haapa'oraa ia'na.

E rave rahi taata ta te diabolo i haavare e i faahema na roto i ta'na mau haavare, ma te faaitoito e ma te faahepo ia ratou ia haavare, ōhipa (i te pae varua e te ao nei e i te pae varua), rave i te faaturi, fa'ata'a, ha'a, orure hau i te mau metua e te mau mana, ta'e (mai te peu, fa'ehau, e tē vai atura.), ā'ao'a.

Te mau taata atoa, no te diabolo o vai te farii i te hara

Ehia rahiraa feia poro i ô nei, o te farii i te hara, e eiaha râ e faaore i te feia hara, o te ore e hinaaro e tatarahapa ia tamau noa râ i te rave i te hara, I roto i te ekalesia, te hamani ino nei ratou e te faaru'e nei ratou i te feia faaroo, o te haapa'o maitai i te Atua e i To'na hinaaro e te tape'a noa i ta'na Parau, I roto i te ekalesia (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa ia horo'a i te hoê taata ia Satane?hō'ē).

E mea maitai roa te feruriraa o Carnal i ni'a i te AtuaEhia rahiraa o ratou o te faaino nei i te mau parau a te Atua e o te taui i te mau parau a te Atua ia au i te oraraa o te taata, o te hinaaro nei e vai noa ei taata tahito no te tino e o te hinaaro e ora ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino?

Ehia rahiraa o ratou o te ti'aturi nei i te paari o te ao nei hau atu i te paari o te Atua e o te ti'aturi nei i te a.o. te mana'o o te tauiraa i ni'a a'e i te faaroo.

Ehia rahiraa feia poro o te tino nei, o te arataihia ra e te tino, o te faahiti nei i ta ratou iho mau parau e ta ratou iho mau mana'o eiaha râ e parau i te mau parau a te Atua?

E mea na reira ïa, e rave rahi feia poro, o te poro nei i te mau haavare e aita râ i faaineine i te feia faaroo i roto i te parau mau a te Atua ia paari ratou i te pae varua e ia haere ei mau tamarii paari na te Atua, o te ora nei i te hoê oraraa mo'a ma te rave i te hinaaro o te Atua, te faaamu nei ratou i te feia faaroo i te mau haavare o te ao nei i te mau tamarii a te diabolo, o tei tamau noa i te hara.

Te mau poro atoa, o vai te farii i te hara, e ere oia i te tamaiti na te Atua, e tamaiti râ oia na te diabolo e aita oia e poro ra i te parau mau, te haavare râ, O to'na metua tane to'na metua tane.

E arata'i te mau ohipa a te pouri i te pohe

Ia fanau ana'e te hinaaro, e faatupu te reira i te hara: e te hara, ia oti ana'e te reira, e faatupu te reira i te pohe (Iakobo 1:15)

Te mau faaararaa o te mau taata i pohe, e faarue vetahi i te faaroo, no te mea ua haapa'o ratou i te mau varua haavare e te mau haapiiraa a te mau diabolo; te paraparauraa i te haavare i roto i te haavare; ua pohe to ratou taairaa e te hoê auri veavea (1 E hō'ē 4:1).

E rave rahi o te ore e hinaaro e faaroo i te mau parau a te Atua, ia pato'i râ i Ta'na mau parau, ia pato'i i te fanau-faahou-hia, ia farii i te Parau e te Varua, e ia ora ia au i To'na hinaaro, te pee nei râ ratou i te hinaaro o te tino i roto i te here ia ratou iho e i te ao nei.

Te ora nei ratou i roto i te pouri e te haere nei ratou i roto i te mauhaa tama'i o te pouri, te faahoho'araa ra, te pororaa, e te afa'iraa mai i te basileia o te pouri i te taata.

No te ao nei ratou, e te ora nei ratou ia au i te hinaaro o te diabolo, e te faatura nei ratou ia'na na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa, e tae mai te pohe no te haru ia ratou, e ite ai ratou i te reira i roto i to ratou oraraa taatoa i ni'a i te fenua nei, Ua haavarehia ratou e ua ora i roto i te haavare eiaha râ i te parau mau.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.