Iesu o le Aloalii o le Filemu ma Na Ia afio mai i le Lalolagi e Aumaia ai le Filemu. Ae o le a le ituaiga filemu na aumaia ai e Iesu le lalolagi? E toatele tagata, o e na faia se faatusa o Iesu o se ituaiga, alofa, filemu, ma le Tagata filemu, o lē na tautala atu ma le leo filemu i tagata. Soo se Mea Na afio mai Iesu, Na ia aumaia le filemu ma le nofo lelei ma sa sologa lelei mea uma. Ae afai e te suesue i le Tusi Paia ma le soifuaga o Iesu nai lo lenei faatusa o Iesu, lea e masani ona faia e ala i le matamata i le televise ma ata tifaga, e ala i le faitauina o tusi ma le faalogo i lauga mai manatu o tagata faaletino, e le fetaui ma le upu moni o le Afioga a le Atua. Aua o Iesu Lona soifuaga i le lalolagi sa leai se mea ae o le filemu. E leʻi tausia e Iesu le filemu ma e leʻi aumaia foʻi le filemu i tagata e pei ona faamatalaina e le lalolagi le filemu
Le faauigaga o le filemu
Aua o le faauigaga o le filemu e tusa ai ma Wikipedia o se manatu o le faauo ma le fealofani i le va o tagata i le leai o se feitagai ma sauaga.. I se tulaga lautele, peace is commonly used to mean a lack of conflict (i.e. taua) and freedom from fear of violence between individuals or heterogeneous groups.
The Merriam-Webster dictionary defines peace as a state of tranquility or quiet (such as freedom from civil disturbance or a state of security or order within a community provided for by law or custom), freedom from disquieting or oppressive thoughts or emotions, harmony in personal relationships, a state or period of mutual concord between governments or a pact or agreement to end hostilities between those, who have been at war or in a state of enmity.
If we look at these definitions of peace, we can conclude that Jesus didn’t bring peace on earth as the world defines peace. Because where Jesus came, faitioina, feteenaiga, misa, ita, and hate arose, that eventually led to His death. Na aumai e Iesu mea uma, vagana ai se tulaga manuia o le filemu; se tulaga o le toafilemu, fealofani, ma le fa'atonuga.
Na tulia e Iesu temoni ma faapogaia le vevesi
Ma sa i ai i le sunako le tagata, sa i ai le agaga o le tiapolo leaga, ‘ua ‘alaga fo‘i ma le leo tele, Faapea, Tuu na o tatou; se a se mea matou te fai ia te oe, oe Iesu le Nasareta? Art ua e afio mai e faaumatia i matou? Ou te iloa oe po o ai oe; le Paia o le Atua. Ona aoai lea o Iesu ia te ia, fai mai, Faalologo ia, ma sau i fafo mai ia te ia. Ma ina ua lafoina o ia e le tiapolo i totonu, na sau o ia i fafo o ia, ma aua le faatiga ia te ia. (Luka 4:33-36, O le 7 1:21-28)
Ina ua aoao atu e Iesu tagata i le sunako i Kapanaumi, sa ofo tagata i Lana aoaoga. Auā na aʻoaʻoina i latou e Iesu o se tasi, o loo i ai le pule ae le pei o alii sa aoaoina i tusitusiga paia. E ui ina sa ofo nisi, sa i ai foi nisi, who were not so amazed and definitely didn’t appreciate His presence and teaching. Because by teaching the truth of God, He exposed the lies many believed and lived in.
I le sunako, there was someone with an unclean spirit. Maybe this man went to the synagogue every sabbath and listened to the teachings of the scribes or maybe the man was a scribe. O ai na te iloa…
Pea lava, Jesus was in the synagogue and this unclean spirit, who dwelled in this man didn’t appreciate Jesus’ presence and the truth He preached.
The unclean spirit revealed himself in the man by crying out with a loud voice to Jesus.
Vaai faalemafaufau, that you are in the church and suddenly someone starts yelling at you. Because that’s what happened to Jesus. This man began to cry out with a loud voice to Jesus, saying “What is there in common between us and you, Iesu, Nazarene? You came to destroy us. I know you who you are, le Paia o le Atua.”
E Le Fai mai Iesu: “Lau susuga, would you be so kind to be quiet and don’t yell otherwise you will be removed from the congregation,” as many people would say today. Ae e iai se isi mea na fetalai atu ai Iesu.
Since Jesus walked after the Spirit, Na ia iloa, who cried out with a loud voice to Him. O lea la, Jesus rebuked this unclean spirit, who dwelled in the man, by commanding the unclean spirit to shut his mouth and to come out of him. The unclean spirit torn the man with convulsions, he screeched with a loud voice and came out of him.
Jesus didn’t see a man, who yelled at him, but Jesus saw an unclean spirit, who revealed himself in the man and Jesus spoke to the unclean spirit and commanded the unclean spirit what He wanted the spirit to do. Na usitai le agaga leaga ia Iesu ma tuua le tamaloa.
Atonu na manatu tagata o lenei gaoioiga a Iesu o se faalavelave i le sauniga, ae na aumaia e Iesu le filemu o le Atua ma le Malo o le Atua i lenei tagata, e ala i le laveaʻiina o lenei tagata mai lenei agaga leaga (Lu 4:33-36, O le 7 1:21-28)
Na faalavelavea e Iesu le filemu i le aso sapati
E tusa ai ma taʻitaʻi lotu o Isaraelu, E leʻi aumaia e Iesu le filemu i le aso sapati, a ‘ua Ia fa‘avevesi le filemu i le aso sapati ma fa‘a‘ono‘ono ‘iā te i latou. E tusa ai ma i latou, E leʻi tausia e Iesu poloaiga a le Atua. Ae o le mea moni, e le o le tulaga lea. Atonu na vaai faapena i le tulaga faalenatura, ae i le itu faaleagaga, Sa savali pea Iesu i le finagalo o le Atua.
E ui lava i le mea moni, e tulia e Iesu agaga leaga, faamalolo i e mama’i ma ina ua fia aai Ona soo, ‘ua fa‘atagaina i latou e ‘oti le saito, ina ua latou savavali atu i le fanua o saito, Sa savali pea Iesu i totonu Usiusitai i le Atua e tusa ma Lona finagalo ma o lea o Ia na faataunuuina le tulafono (Mata 5:17, O le 7 2:23-28)
Ua fetalai atu Iesu ia te i latou, O le a ou fesili atu ia te oe se mea se tasi; E tusa ea i le sapati ona fai mea lelei, po o le faia o mea leaga? e laveai ai le ola, pe fa'aumatia? (Luka 6:9)
Pe ana le faia e Iesu se mea ma le amanaia le tulaga o tagata, o e sa manaomia ma manaomia se fesoasoani, lea na mafai e Iesu ona saunia, ona faia lea e Iesu o mea leaga i luma o le Atua. Nai lo le faia o se olaga atoa ma faasaoina se ola, Semanu na te faaumatia se olaga.
Ae o Iesu sa a Tagata alofa, o lē na faia mea lelei ma fa‘aola ola, e ala i le talaʻia o le upu moni a le Atua ma Lona Malo, valaau atu i tagata ia salamo ma le aveesea o agasala. Na tuuina atu e Iesu ma saunia mea na manaomia e tagata, e tusa ai ma le Malo ma aumaia le filemu i le vevesi. Na ia toe faafoʻisia tino o tagata ma toe faaleleia i latou, e ala i le faamaloloina o i latou. Na laveaiina e Iesu tagata, o ē na nonofo i le pologa o le malo o le pouliuli.
Ua liu le fale tatalo e fai ma ana o tagata gaoi
Ona latou o mai ai lea i Ierusalema: ona ulu atu lea o Iesu i le malumalu, ma amata ona tutuli i fafo o e na faatau ma faatau i le malumalu, ma fuli laulau a le au faatau tupe, ma nofoa o ē fa'atau lupe; ‘Ua lē fa‘atagaina fo‘i e se tasi ‘ona ‘ave e se tasi se ipu i le malumalu. Ma sa Ia aoao atu, fai atu ia te i latou, E le o tusia ea, E ta'ua lo'u fale o nuu uma o le fale tatalo? a ua outou faia ma ana o tagata gaoi. Ona faalogo ai lea o le au tusiupu ma le au faitaulaga sili o, ma saili pe faapefea ona latou faaumatia o Ia: aua sa latou matatau ia Him, ona o tagata uma sa ua ofo i Lana mataupu. Ma ina ua oo i le afiafi, Na alu atu o ia i fafo o le aai (O le 7 11:15-19, Mata 21:12-13, Luka 19:45-48, Jn 2:)
Ina ua latalata mai le Paseka a Iutaia, ona ulufale atu lea o Iesu i le malumalu o le Atua, ma silafia ai e tagata o loo faatau atu oloa., Ua tulia e Iesu i fafo o e na faatau ma faatau mai i le malumalu, ma fuli i lalo laulau a le au faatau tupe ma nofoa o e faatau lupe.. Na te leʻi faatagaina se tasi e ave mea e faaaogā i le fale i le malumalu. O lenei gaoioiga a Iesu na sau mai le Tusi Paia lea na fetalai ai le Atua o Lona fale o le a avea ma fale tatalo (Isa 56:7)
Ae ina ua ulu atu Iesu i le malumalu, Na te leʻi ulu atu i se fale tatalo ae o se lua o tagata gaoi, i le mea na alu atu ai tagata mo ni mea.
Na latou fa'atau lupe ma le fa'amaoni, mamoe, ma povi, lea e mafai e tagata taulaga i le Atua, a o le taimi nei na latou maua ai se polofiti. But that was not God’s will and therefore Jesus cast them out of the temple and overthrew the tables and the seats.
This act of Jesus didn’t seem like an act of peace and also had consequences for Him.
Because the chief priests and the scribes, who heard it went to seek how they could destroy Him. For they were fearing Him, because the entire multitude was struck with astonishment at His teaching (O le 7 11:18)
What would happen in this age, when someone would enter the church and go into the bookstore and cast out the people and throw all the merchandise on the ground? Or in case of a restaurant in the congregation, cast the people out and overthrow the tables and the seats? What would happen to the person? E foliga mai o le tagata o le a manatu o se tagata fouvale ma o se faʻalavelave i le faʻatonuga i totonu o le ekalesia ma o le a tuliesea mai le lotu.
Sa fetalai atu Iesu i upu faigata ma faasaga atu i tagata
E leʻi gugu Iesu e uiga i le upu moni. Na o le taimi lava, na faalologo Iesu i taimi na faaosoosoina ai o Ia ma luitauina ai faamaonia o Ia lava. Na fetalai Iesu i le mea moni ma o le mea lea e masani ai ona Ia tautala i upu faigata ma sa matua fefinauai. E leʻi taofia e Iesu Lona fofoga ina ia tausia ma faatumauina le va fealofani ma le filemu.
Leai, Sa masani ona tautala Iesu i upu faigata ma sa fefinauai, e oo lava i e amioatua (faalelotu) taitai o Isaraelu. Na ta'ua i latou e Iesu a.o tagata pepelo, taitai tauaso o tauaso, taitai tauaso, vale, tu'ugamau fa'amasina, tuugamau e le foliga mai, tupuaga o gata gata, Atalii o le Tiapolo (Mata 15:7-9, 14; 23:24, 27, 33, Luka 11:37-54; 12:56, Jn 8:44).
Na taʻua e Iesu Peteru o Satani (fili o le Atua), ina ua tausuai o ia ia Iesu ona ua le mafaufau o ia i mea a le Atua, ae mo mea a tagata ma tautala mai i ona lagona (tino) (Mata 16:23).
Ina ua feiloai Iesu ma le fafine Samaria i le vaieli, Sa feagai Iesu ma ana agasala.
O ai e faamalosi e fai atu nei mea uma i aso nei?
E tele isi fa'ata'ita'iga, lea na aumai ai e Iesu le manuia o le Atua, ae sa le'i manatu i ai o ni galuega o le filemu e le augatupulaga o le toeaina ma le lalolagi, a e pei o se faalavelaveina o le filemu, fealofani, ma le fa'atonuga.
E leʻi afio mai Iesu e aumaia le filemu ma le lalolagi
Ona tatala lea o le gutu o Peteru, ma fai mai, O a upu moni, Ua ou iloa e le faailoga tagata le Atua: Ae i soo se mea malo o le mata’u ia te Ia, ma fai le amiotonu, ua talia faatasi ma Ia. O le afioga na auina mai e le Atua i le fanauga a Isaraelu, talaʻi le filemu e ala iā Iesu Keriso: (O Ia o le Alii o mea uma:) (Gaoioi 10:34-36)
E ui lava o Iesu o le Mesia, e toatele e lei manatu ia Iesu o le Mesia. Na mafua lenei mea ona o tagata o le Atua sa faaletino ma savavali i la le tino. Talu ai o i latou o ni tagata faaletino ma sa pulea le mafaufau, sa latou faatalitalia se Mesia, o le na te laveaiina i latou mai le pule a Roma ma faatuina se malo faalelalolagi i le lalolagi.
Ae e leʻi afio mai Iesu e faatuina se malo faalelalolagi i le lalolagi, ae na afio mai o Ia e aumai ma faatuina le Malo faalelagi o le Atua ma Lona filemu i le lalolagi.
E leʻi afio mai Iesu e aumaia le filemu ma le lalolagi, aua a leai semanu e le faasatauroina o Ia.
O le auala e fausia ai le filemu ma le lalolagi o le fetuutuunai ma le lalolagi ma talia ma faapalepale i manatu, maua ma mea o le lalolagi. Auā e leai se auala e faagutugutulua ai le lalolagi ma le Atua ma Lana Afioga, auā o le pule o lenei lalolagi o le tiapolo lea.
Therefore the world shall never submit to God’s will and tolerate and respect God’s will, but instead shall resist against every poloaiga a le Atua and destroy every institution and covenant of God.
But Jesus didn’t compromise with the world, as many churches today do and therefore have become worldly.
Nowhere in the Bible do we read, that Jesus approved and accepted sins, as so many believers, e aofia ai ma faifeau, say and preach. Because peace with the world means enmity with God. Jesus didn’t live in enmity with God. Jesus lived in peace with God, therefore He lived in enmity with the world.
Jesus represented the Kingdom of God and was sent in Lona Suafa; the authority of the Father and the power of the Holy Spirit. Jesus brought the peace of God to the people by a.o. calling them to repentance and the removal of sins, ina ia toe savavali le nuu o le Atua i le finagalo o le Atua Lona ala. Na faamalolo e Iesu i latou uma na sauaina e le tiapolo ma iu ai ina toe faaleleia e Iesu le sootaga i le va o le Atua ma le tagata ma le tulaga o le tagata e ala ia te Ia. Toe Faatinoina Galuega I le satauro.
O le filemu ma le Atua o lona uiga o le ita i le lalolagi
Nei mea ua ou tautala atu ia te oe, ina ia outou maua le filemu ia te au. E maua fo‘i e ‘outou le puapuagā i le lalolagi: Ae ia e loto fiafia; Ua ou manumalo i le lalolagi (Jn 16:33)
E manana'o tagata uma i le filemu ma le Atua. Ae o le filemu ma le Atua o lona uiga o le ita i le lalolagi. Na tatou vaaia lenei mea i olaga o perofeta i le taimi o le Feagaiga Tuai ma soifuaga o Iesu ma Ona soo i le Feagaiga Fou. (Faitau foi: “Aisea e inosia ai le Lalolagi Kerisiano'')
O ai lava o lea e taʻutaʻu mai aʻu i luma o tagata, ou te taʻutaʻu atu foʻi o ia i luma o loʻu Tamā o i le lagi. A o sē fa‘afitia a‘u i luma o tagata, o ia ou te faafiti foi i luma o lo'u Tama o i le lagi. Mafaufau o lea ua ou sau e lafo le filemu i le lalolagi: Ou te lei sau e avatu le filemu, a o le pelu. Auā ‘ua ‘ou sau e fa‘asagatau le tagata ma lona tamā, ma le afafine ma lona tina, o le avā fo‘i ma le tinā o lana tane. Ma o fili o le tagata o i latou lava o lona lava aiga. O lē sili lona alofa i lona tamā po o lona tinā nai lo o a‘u, e lē aogā lea mo a‘u: o lē sili fo‘i lona alofa i lona atali‘i po o lona afafine nai lo o a‘u, e lē aogā lea mo a‘u. O lē na te lē ‘ave lona satauro, ma mulimuli atu Mu, e le aoga mo au. O lē maua lona ola, e maumau ai: o lē faamaumau foʻi lona ola ona o aʻu, e maua e ia (Mata 10:34, Luka 12:51)
Na fetalai Iesu, e lei afio mai o Ia e aumai le filemu i lenei lalolagi, A o le lalolagi faamatala le filemu, Ae aumai le pelu.
O Iesu sa avea ma pelu; the Living Word of God and He came to the earth with the truth of God and separate asunder soul (vaaia) ma le Agaga (lē o vaʻaia). He brought the works and lies of the darkness into the light and destroyed the works of the kingdom of darkness. Jesus defeated the enmity between God and man at the cross and reconciled man back to God, so that the peace between God and man was restored.
‘Ia fai ma masima o le lalolagi’


