Sa le'i maasiasi Iesu

Sa le'i maasiasi Iesu i Lona Tama, aua sa alofa Iesu i Lona Tama ma Lona loto atoa, agaga, mafaufau, ma le malosi. E ui lava sa auauna atu Iesu i tagata, Iesu’ o le ola e le'i tu i le auaunaga i tagata ma faafiafia i latou, ae o le soifuaga o Iesu na tu i le galuega a Lona Tama ma ia faafiafia ma faamamaluina le Tama. O le tele o le (faalelotu) Sa taumafai taitai o le nuu i le mea sili latou te mafaia e faaumatia ai Iesu, e ala i le faafilemuina o Iesu ma taumafai e fasioti ia te Ia. Ae ui lava i mea uma faaosoosoga, tetee, sauaga, ma teena na faaauau pea e Iesu Lana misiona ma e lei fiu ai. E leʻi faatagaina e Iesu le tiapolo ma tagata e faatosina ma faamataʻu o Ia. E leʻi faagutugutulua Iesu ina ia faafiafia ai tagata ma taʻitaʻi o le nuu, pe na te leʻi taumafai foʻi e manumalo iā i latou mo Ia lava.. Ae na fetalai Iesu i le upu moni a le Atua, lea sa masani ona faigata ona faalogoina e tagata faaletino. Aua o Ana afioga Valaauina i Latou e salamo ma ia ola i se olaga paia. Sa le’i ma Iesu i Lona Tama ma sa le’i ma foi o Ia i tagata. E oo lava i le taimi na faalumaina ai o Ia i le taimi o le suesueina, i le pou sasa, ma i le satauro. Iesu alofa i Lona Tama ma le tele o tagata, o Lona alofa na tumau ma manumalo ai i mea uma.

E leʻi mā Iesu i le Atua

Ua ou faamamaluina oe i le lalolagi: Ua ou faaumaina le galuega na e tuuina mai ia te au ou te faia. Ma o lenei, Le Tamā e, ‘ia e fa‘amamaluina a‘u i lou lava tagata, i le mamalu na ‘iā te a‘u fa‘atasi ma oe a o le‘i faia le lalolagi. ‘Ua ‘ou fa‘aali atu lou suafa i tagata na e foa‘iina mai ‘iā te a‘u mai le lalolagi: O lou, ma e te avatua ia te aʻu; Ma ua latou tausia lau afioga (Ioane 17:4-6)

Auā ‘ua ‘ou tu‘uina atu ‘iā te i latou o ‘upu na e tu‘uina mai ‘iā te a‘u; ma ua latou mauaina ia, ma ua iloa moni na ou sau mai ia te oe, Ma ua latou talitonu ua e lafoina mai ia te aʻu (Ioane 17:8)

Ua ou tuuina atu ia i latou lau afioga; ma ua ita le lalolagi ia i latou, Aua e le o latou o le lalolagi, Tusa lava pe ou te le o le lalolagi (Ioane 17:14)

Sa fetalai atu Iesu i afioga a le Atua ma tuuina atu Ana afioga i Ona soo ma tagata Iutaia, o ē na fa‘apotopotoina i le sunako ma le malumalu.

Sa aoao atu e Iesu i latou i aso uma i le Upu i le malumalu.

Na faailoa atu e Iesu le Atua le Tamā ma Lona Malo i tagata, e ala i Lana aoaoga faavae ma Ana galuega.

E leʻi mā Iesu i Lona Tamā ma Ana fetalaiga. Na te leʻi lafi ma e leʻi aʻoaʻoina faalilolilo tagata Iutaia, ae o mea uma na Ia faia, Sa ia faia faaaliali.

Na silafia e Iesu, o Lona usiusitai ma Lona faamaoni i le Tama, o le a mafua ai le tetee i tagata. Aua e ui ina afio mai Iesu i le lalolagi, E le auai Iesu i le lalolagi.

O Lona Malo o se isi malo nai lo le malo o le lalolagi. O le Pule o Lona Malo o se isi pule, ona sosoo ai lea ma le malo o le lalolagi. Na vaaia lenei mea i le soifuaga o Iesu. E le gata i Ana afioga, ae na molimau foi Ana galuega, na auina mai o Ia e le Tama ma o Ia o le Keriso, o le Alo o le Atua soifua.

E ala i Lona usiusitai i le Tama ma upu na Ia fetalai mai ai, lea na tuuina atu e le Tama ia te Ia, O Iesu o le faatusa manino o le Tamā (Eperu 1:3)

I Lana savaliga i le lalolagi, E le'i maasiasi lava Iesu i Lona Tama, sa le ma foi Iesu i Ana upu.

Ae na ulu atu Iesu i totonu Lona Suafa ma fai ma sui o Lona Tama ma Lona Malo ma savavali i le usiusitai ia te Ia ma sa Ia faia le mea na poloaiina ai o Ia e Lona Tama e fetalai ma faia..

Na silafia e Iesu o le a maasiasi o Ia

Ua tatala e le Alii le Atua oʼu taliga, ma ou te lei fouvale, e lei toe foi i tua. Na ou tuuina atu lo'u tua i e sasa, ma o’u alafau ia te i latou o e sei ese le lauulu: ‘Ou te le‘i natia fo‘i o‘u mata i le mā ma le feanu. Aua e fesoasoani mai le Alii le Atua ia te au; o lea ou te le faafememeaiina ai: o le mea lea ua ou faia ai m=O'u mata e pei o se maa, ma ua ou iloa o le a ou le ma (Isaia 50:5-7)

Na silafia e Iesu le mea o i luma o Ia ma o le a faamaina o Ia. Ae e leʻi sola ese Iesu ma e leʻi natia Ona fofoga, ae sa Ia ui atu i ai, faatasi ma le Atua.

Sa silasila atu Iesu i le Atua le Tama ma sa Ia silafia o le a Ia fesoasoani ia te Ia ma le tauemu, taufaaleaga ma le maasiasi, o le a na o sina taimi.

Na lē lavalavā Iesu ona o le mā o tagata

Mai le taimi na agasala ai le tagata ma avea ai le tiapolo ma pule o le tagata ma ulu mai ai le oti, ua lē lavalavā le tagata. Ona o le mea moni, e tatau ona faailoa atoatoa e Iesu o Ia lava ma le tagata, Ua lē lavalavā foʻi Iesu.

Na lē lavalavā faaleagaga ma faaletino Iesu, ina ua aoaiina o Ia ma saisai i lona tino ona o le amioletonu a tagata, ma ina ua faasatauroina o Ia ma tauave le agasala a le tagata i Lona tino.

I taimi uma e lua, na latou to ese Ona ofu ma tauave e Iesu le amioletonu ma le agasala a le tagata pa'ū i Lona tino (o le tino). Na lē lavalavā Iesu ma tauave le maasiasi o tagata i Lona tino ma sa faamāina.

E ui ina sa tauemuina Iesu ma sa faamaina, E leʻi mā Iesu i tagata.

E leʻi mā Iesu iā te oe, ina ua tu o Ia i lou tulaga i le pou sasa ma aoaiina ma ulagia. E leʻi mā Iesu iā te oe, ina ua Ia suitulaga ia te oe i le satauro ma tauemuina ma ave le faasalaga o le agasala, o le oti lena, luga o ia. Sa le'i maasiasi Iesu, ae na Ia faia mea uma ona o le alofa ia te oe.

Ua ma le toeaina ia Iesu

E le gata ina tuua e Ona tagata Iesu, ae faapea foi Ona lava soo. Sa leai se tasi, o lē na nonofo ma Ia, e oo lava ia Peteru, o lē na taʻitaʻia e ona lagona ma faalogona ma folafola atu iā Iesu, e ui ina tuua o Ia e isi, na te le tuua lava Iesu.

Ae na silafia e Iesu le toeaina ma o lea na fetalai atu ai Iesu, o le a tuua foi e Peteru o Ia ma faafiti faatolu ia te Ia a o lei vivini faalua le moa (Mataio 26:31-35, Mareko 14:27-31, Luka 22:31-34)

Na pepelo se tasi o i latou; Iesu po o Peteru. Talu ai sa la vavalo uma i se isi mea. Na vavalo Iesu e ala i le Agaga ma Peteru na vavalo i la le tino.

Ae na taunuu moni fetalaiga a Iesu ina ua vivini faalua le moa ma ua vivini foʻi Peteru faafitia Iesu faatolu ona o le fefe i tagata. Na fetalai Iesu i le mea moni ma na pepelo Peteru.

E lē mā le tagata fou iā Iesu

Vaavaai ia Iesu, o le Tusitala ma le Faauma o lo tatou faatuatuaga; o lē na onosai i le satauro, ona o le olioli na tuu i Ona luma, 'ino'ino i le maasiasi, ma ua nofo i le itu taumatau o le nofoalii o le Atua (Eperu 12:2)

Ina ua avea Peteru ma foafoaga fou ma maua le mana, na folafola mai e Iesu, e ala i le afio mai ma le afio o le Agaga Paia, E leʻi mā Peteru iā Iesu; Lona Alii ma Lona Matai.

Sa tulai Peteru ma le lototele ma sa le toe ma i le talalelei a Iesu Keriso, ae sa Ia fetalai atu ma le lototele e ui lava i tauemuga ma taufaamata’u uma, sauaga, falepuipui ma le aoaiga.

Filifilia Filifilia, perisitua tautupuUa avea Peteru ma a foafoaga fou ma o se atalii o le Atua. Ua le toe iai o ia i le lalolagi, ae na ia aoaiina le lalolagi i lana agasala ma valaau atu i le lalolagi ia salamo, e pei lava o Lona Togiola, Lona Alii, ma Lona Matai o Iesu Keriso.

E pei lava ona taulai atu fofoga o Iesu i Lona Tama, le Tusitala, O lē na taʻitaʻia o Ia e ala i Ana afioga i le taimi o Lana savaliga i le lalolagi ma e leʻi faatosinaina ma faamataʻuina e tagata, o sauaga, tauemu ma le mā, ae na onosai i le satauro mo le olioli, lea na faataatia i Ona luma, Sa taulai atu foi mata o Peteru ia Iesu, o le Tusitala ma le Faauma o lona faatuatua.

Sa pei lava Peteru o Iesu e leʻi taaʻina ma faamataʻu e tagata, o sauaga, tauemu, maasiasi, ae ave lona satauro ma na oti i lona tino ma mulimuli atu ia Iesu, mo le olioli, lea sa taoto i ona luma.

E ui sa iai se taimi i le olaga o Peteru, na fa‘afefe o ia e tagata Iutaia ma fa‘aalia uiga fa‘afiaamiotonu. Ae ina ua faailoa atu e Paulo ia te ia, sa ia salamo ma faaauau pea ona talai atu le talalelei a Iesu Keriso (Kalatia 2:11-14).

Ma sa latou malilie ia te ia: ma ina ua latou valaau atu i le au aposetolo, ma sasaina i latou, sa latou poloai atu ia aua nei latou tautatala i le suafa o Iesu, ma tuu atu i latou e o. Ona latou o ese lea mai luma o le aufono (Saneterini), ‘ua ‘oli‘oli fo‘i ‘ina ‘ua ta‘uaogāina i latou ‘ina ‘ia mafatia i le mā ‘ona o Lona Suafa. Ma i aso uma i le malumalu, ma i fale uma, sa latou le mapu foi ona aoao atu ma talai atu Iesu Keriso (Galuega 5:40-42)

E pei lava o Peteru, o isi aposetolo a Iesu Keriso, o lē ua avea ma foafoaga fou ia te Ia, ua fai ma sui o le Malo o le Atua ma folafola atu le tala lelei ia Iesu Keriso i tagata..

Ou te le o ma faauta ea i le Tala Lelei a Keriso:
Aua o le mana o le Atua e olataga ai i tagata uma e talitonu i ai

Ou te le o ma faauta ea i le Tala Lelei a Keriso: Aua o le mana o le Atua e olataga ai i tagata uma e talitonu i ai; i le tagata Iutaia, faapea foi i le Eleni. Aua ua i ai le amiotonu a le Atua faaali mai mai le faatuatua i le faatuatua: e pei ona tusia, O le a ola e amiotonu i le faatuatua (Roma 1:16)

Ina ua avea Paulo ma foafoaga tuai, Sa sauaina e Paulo le Ekalesia a Iesu Keriso. Seia feiloai Paulo ia Iesu; o le Alo o le Atua soifua, patino ma salamo ma avea ma foafoaga fou e ala i le toe faafouga.

Mai lena taimi, E le’i toe sauaina e Paulo le Ekalesia, ae na avea Paulo ma vaega o le Ekalesia; le Tino o Keriso ma o se sui o Iesu Keriso ma Lona Malo.

Sa le ma Paulo i le talalelei a Iesu Keriso, auā na iloa e Paulo o lenei tala lelei o le mana lea o le Atua i le fa‘aolataga.

E leai se isi savali, e leai se isi auala ma e leai foi se isi auala po o tekinolosi mo le faaolataga o le tagata.

Na o tasi le auala ma e ala ia Iesu Keriso, Lona toto, ma e ala i le toe fanaufouina ia te Ia. O le savali lena, lea na talai atu e Paulo i tagata, e aunoa ma le fetuunaʻi o afioga a le Atua ma le lē mā iā Iesu Keriso.

E leʻi mā Iesu e taʻua i tatou o uso

Aua ua avea o Ia, mo Ia o mea uma lava, ma e ala mai ia te Ia mea uma, i le aumaia o atalii e toatele i le mamalu, ia faaatoatoaina le Kapeteni o lo latou faaolataga e ala i puapuaga. Auā o lē na te fa‘apa‘iaina ‘atoa ma i latou o ē ‘ua fa‘apa‘iaina, e tasi i latou uma: o le mea lea e le ma ai o Ia e ta’ua i latou o uso, Faapea, Ou te folafola atu lou suafa i o'u uso, ou te fai pesega ia te oe i totonu o le ekalesia. Ma toe foi, Ou te tuu atu lo'u faatuatuaga ia te Ia. Ma toe foi, Faauta, o au ma le fanau ua foaiina mai e le Atua ia te au (Eperu 2:10-13)

Tagata uma, o lē ua toe fanauina ia Iesu Keriso ua tasi ma Ia. E pei o le Tama, o le Alo ma le Agaga Paia e tasi, o le ua toe fanaufouina ua tasi foi ma le Tama, le atalii, ma le Agaga Paia.

Afai ua e toe fanaufouina, ua papatisoina outou i le suafa o le Tamā, le atalii, ma le Agaga Paia ma o lea ua e faailoaina ai oe lava ia i La'ua ma maua ai le faasinomaga e tasi. Aua ua fanauina outou i la le Atua; o Lana Fanau.

O Ia lea na afio mai i le vai ma le toto, o Iesu Keriso lava; e le na o le vai, a o le vai ma le toto. Ma o le Agaga e molimau, aua o le Agaga o le upumoni. Auā e to‘atolu e molimau i le lagi, le Tamā, le Upu, ma le Agaga Paia: ma o ia mea e toʻatolu e tasi. Ma e toatolu e molimau atu i le lalolagi, O LE FOLAFOLAGA, ma le vai, ma le toto: o le to‘atolu fo‘i ia e tasi (1 Ioane 5:6-8)

peritomeina ia Iesu KerisoE tolu i le lagi; le Tamā, le atalii, ma le Agaga Paia, e toatolu foi i le lalolagi; O LE FOLAFOLAGA, le vai, ma le toto. O le tagata fou lea, o le ua fesootai ma le Tama ma le Alo i le Agaga Paia.

O le tagata fou e nofo i totonu ia i La'ua ma e ola i le tagata fou (Ioane 17:9-11; 20-24).

E leʻi mā Iesu e taʻua le tagata fou o Lona uso. Ae paga lea, e toatele Kerisiano, o ē ta‘ua Iesu o lo latou Uō ma lo latou Uso, a ua ma ia Iesu Keriso.

Latou te le tautala e uiga ia Iesu Keriso i luma o isi, aemaise lava i luma o tagata lē talitonu. Ma pe a fesiligia i latou e uiga i se mea patino poʻo se mataupu, ua latou iloa e ese le manatu o le lalolagi nai lo le mea ua fai mai ai le Afioga a le Atua, ona latou fetuunaia lea ma suia afioga a le Atua.

Nai lo le fai atu: “Ua tusia....” Ma taʻutaʻu atu afioga a le Atua ma Iesu i tagata, latou te pupuni o latou gutu pe tuuina atu o latou lava manatu e uiga i le mataupu, ua faia i o latou tino (o latou lagona, lagona, mafaufau faaletino, ma isi.) ma le lalolagi. Ma o lea ua latou faafitia ai Iesu Keriso ma teena o Ia, e aunoa ma le iloaina.

E foliga mai, E leʻi iloa e Peteru le mea moni, o ia faafitia Iesu Keriso. Aua ana na te silafia, atonu o le a ia salamo ina ua mavae le taimi muamua. Ae ina ua maua le avanoa lona lua, e taʻutaʻu atu Iesu o le Alii po o le faafitia o Iesu, Na toe filifili Peteru e faafitia Iesu. Se’ia o’o i le fa’atolu ai ona to’atele moa.

Ana le ta’ua e Iesu le vivini o le moa, masalo e lei iloa e Peteru le mea moni na ia faafitia Iesu Keriso e ala i ana upu. Ae ona sa ta’ua e Iesu le vivini o le moa, Na manatua e Peteru upu a Iesu ma na iloa ai e Peteru le mea moni na ia faafitia lona Atua; lona Alii, ma lona Matai ma ua tuua o Ia.

O le mea lea ua faailoa mai ai e le Atua mea uma i Lana Afioga i Ona atalii e uiga i mea o le a oo mai.

O i latou, o ē vālea ma lē iloa le taimi, tatou te nonofo ai ma tatou te le iloa ai le lelei ma le leaga, ae faataga ma faamaonia mea uma, o pepe pea, e le iloa le Upu.

Pe a e mā ia Iesu ma Ana afioga, E mā Iesu iā te oe

O ai lava, o lea, e mā ‘iā te a‘u ma a‘u ‘upu i lenei tupulaga mulilulua ma le agasala; e ma foi le Atalii o le tagata ia te ia, Pe a afio ese o ia i le mamalu o lona Tama i agelu paia (Mareko 8:38, Luka 9:26)

Pe a e mā ia Iesu ma Ana afioga, E mā Iesu ‘iā te ‘outou pe a afio mai o Ia i le mamalu o lona Tamā fa‘atasi ma agelu pa‘ia.

O le mulimuli ia Iesu o le a tauia ai mea umaAfai e te sau ma ituaiga uma o alofaga e faʻamaonia ai lau amio, O le a lē alofa mutimutivale Iesu ma e lē alofa mutimutivale foʻi iā te oe ma au alofaga.

Auā ua valoia e Iesu mea uma ma ua saunia le au faatuatua mo le tetee, o sauaga, o le teena, le inoino o le lalolagi, ma faapena atu ai lava.

Afai o soʻo se tagata e sau pe a maimau aʻu, ia faafitia e ia o ia lava, ma ave lona satauro i aso uma, ma mulimuli mai ia te au. Auā o lē fia fa‘asaoina lona ola, e māumau ai: a o lē faamaumau lona ola ona o aʻu, e faasaoina e ia (Luka 9:23-24)

Ua fetalai mai Iesu, pe afai e te faia se filifiliga mo Ia ma talia Lana faaolataga, ona fai ai lea tau ia te oe mea uma. Ua ia fai mai, afai e te filifili e mulimuli ia te Ia o lona uiga e tatau ona e faafitia oe lava, aua e le mafai ona pule ni alii se toalua i le olaga o se tasi.

O lona uiga, ia amoina lou satauro i aso uma, aua o afioga a le Atua ma Lona finagalo e feteenai ma upu a le lalolagi ma le loto o le tino.

Vaai ia Iesu, le Tusitala, ma le fa'a'umaina o lo tatou fa'atuatua

Vaavaai ia Iesu, o le Tusitala ma le Faauma o lo tatou faatuatuaga; o lē na onosai i le satauro, ona o le olioli na tuu i Ona luma, 'ino'ino i le maasiasi, ma ua nofo i le itu taumatau o le nofoalii o le Atua (Eperu 12:2)

E finagalo Iesu ia taulai atu ou mata ia te Ia ma o loo taitaiina oe e le Upu. E le manao o ia e tepa taulai atu i tagata, tulaga, faafitauli, le lumanai, fefe, le lalolagi, ma faapena atu ai lava. E le manao o Ia e taitaia oe e i latou.

Ae e finagalo Iesu e te vaai atu ia te Ia ma tumau ia te Ia, ina ia outou mau i Lona filemu ma tausia Lona filemu. O lena la, e ui i tagata, tulaga, ma siosiomaga, e te maua le filemu ma le olioli o Iesu Keriso ma o le a tumau i Lona filemu ma le olioli.

Afai e te taula'i atu pea ia Iesu ma tumau faamaoni ia te Ia ma faia le mea ua Ia poloaiina ai oe e fai, ‘ona e tumau ai lea ‘iā te ia ma ta‘uta‘u atu o Ia ma Ana afioga i tagata.

E te le ma ia Iesu Keriso ma Ana afioga ma o le a le taitaia oe e mata ma manatu o tagata, ae ia e vaai atu ia Iesu Keriso ma tutu atu ia te Ia ma tautau atu Ana afioga i tagata ma faaeaina Iesu ma le Tama., nai lo le faafitia o Ana afioga i tagata e ala i au upu ma au amioga ma tuu ai Iesu i se tulaga maasiasi.

‘Ia fai ma masima o le lalolagi’

Atonu e te Fiafia foi

    sese: Ona o le puletaofia, it's not possible to print, Sii mai, kopi, tufatufa pe lolomiina lenei mea.