Aisea ua mafatia ai le faatuatua o le toatele ua malepelepe?

E faapefea ona mafatia le faatuatua o le toatele o tagata ua malepelepe? E tele Kerisiano e amata saʻo, ae i le taimi o la latou savaliga, e tupu se mea e mafua ai ona latou suia ma o ese mai le Atua soifua ma liliuese ma ulu atu i le ala lautele o le lalolagi. 

Na folafola atu e Iesu le upu moni a le Atua ma o Ana afioga o le agaga ma le ola

O le agaga lea e faaola ai; e leai se aoga o le tino: o upu ou te tautala atu ai ia te outou, o agaga i latou, ma o le ola lava ia (Ioane 6:63)

Na tali atu Iesu ia i latou, ma fai mai, O la'u mataupu e le sa'u, a o Lona na auina mai au. Afai e fia faia e se tagata Lona finagalo, o le a iloa e ia le mataupu, pe mai le Atua, pe ou te tautala e uiga iā te aʻu lava. O lē tautala fua ‘iā te ia, ‘ua sā‘ilia e ia lona lava mamalu: a o le saili i lona mamalu o le na auina mai o ia, e faapena foi ona moni, e leai foi se amioletonu ia te ia (Ioane 7:16-18)

Ona latou fai mai lea ia te Ia, O ai Oe? Ona fetalai atu lea o lesu ia te i latou, O le mea lava lea na ‘ou fai atu ai ‘iā te ‘outou talu le amataga. E tele mea ou te fai atu ai ma faamasino atu iā te outou: a o lē na ‘auina mai a‘u e moni lava ia; ma ou te tautala atu i le lalolagi o mea na ou faalogo ai ia te Ia. Sa latou le malamalama na Ia fetalai atu ia te i latou e uiga i le Tama. Ona fetalai atu lea o lesu ia te i latou, Pe a outou siitia i luga le Atalii o le tagata, ona outou iloa ai lea o Aʼu o Ia, ma ou te le faia lava se mea e tasi; ae faapei ona aoao mai e lo'u Tama ia te au, Ou te tautala atu i nei mea. Ma o le na auina mai ia te aʻu e ma aʻu: E leʻi tuua aʻu e le tama; aua ou te faia i taimi uma mea e fiafia ia te ia (Ioane 8:25-29)

Auā ‘ou te le‘i tautala fua ‘iā te a‘u; a o le Tamā o lē na auina mai aʻu, Na Ia tuuina mai ia te au se poloaiga, mea e tatau ona ou fai atu ai, ma mea e tatau ona ou tautala atu ai. Ma ua ou iloa o Lana poloaiga o le ola e faavavau lea: o le mea lea ou te tautala atu ai, e pei lava ona fetalai mai o le Tamā ia te au, O lea ou te tautala (Ioane 12:49-50)

Tou te talitonu e te le o le tama, ma le Tama ia te Au? O upu ou te tautala atu ai ia te oe ou te tautala ai e le o ia lava: Ae o le Tama e afio mai ia te au, Na te faia galuega (Ioane 14:10)

Ioane 6:63 O le agaga fo‘i e fa‘aola ai le tino, e leai se aogā o ‘upu ‘ou te tautala atu ai o le agaga ma le ola

Sa le tautala Iesu i ana lava upu, ae na fetalai Iesu i afioga a Lona Tama, o le agaga ma le ola. O upu na fetalai ai Iesu o ni finauga ma valaau atu ai i tagata ia salamo ma aveese le agasala ma ia faia le finagalo o le Tama.

Sa i ai se sootaga patino a Iesu ma Lona Tama ma faaalu le tele o taimi filemu ma Ia. O mea uma na fetalai ma faia e Iesu, Na fetalai ma faia e Iesu mai le faatasiga ma le Atua le Tama ma le Atua le Agaga Paia.

E leʻi fetuunaʻi e Iesu Ana fetalaiga i faalogona, lagona, ma le finagalo o tagata.

E leʻi taaʻina ma faamataʻu Iesu e tagata, tulaga, ma elemene faalenatura o le lalolagi.

Ae sa savali pea Iesu i le Agaga i le usiusitai i Lona Tama i Lona finagalo ma tala’i atu Lona Malo, le mea moni, ma le ola, e ui i le ita uma, inoino, tetee, sauaga, ma le teenaina o tagata.

Sa aoaoina e Iesu Ona soo i upu ma galuega. Na aʻoaʻoina i latou e Iesu i le upu moni ma faailoa atu le finagalo o le Atua ma Lona Malo.

Ioe, Na aʻoaʻoina e Iesu Ona soo i le upu moni i se auala faapena, ina ua afio aʻe Iesu i le lagi ma afio ifo le Agaga Paia mai le lagi ma faatumulia Ona soo i le Agaga Paia ma avea ma foafoaga fou., sa latou matutua faaleagaga e faaauau le galuega a Iesu i le lalolagi.

Sa talai atu e le au soo le talalelei a Iesu Keriso ma valaau atu i tagata ia salamo

E tele naua mea ou te fai atu ai ia te oe, Ae tou te le mafai ona fai i ai nei. Ae ui i lea, a o ia, Le Agaga o le Upu Moni, ua sau, O le a ia taʻitaʻia oe i mea moni uma: auā o le a ia le tautala ia te ia lava; ae soo se mea o le a ia lagona, o le a ia tautala: ma o le a ia taia oe mea o mai. O le a ia viia ai aʻu: aua o le a ia mauaina ia te aʻu, Ma o le a ia te ia ia te oe. O mea uma e iai le tama: O lea ua fai mai ai, o le a ia avea ma aʻu, Ma o le a ia te ia ia te oe (Ioane 16:12-15)

Ma o lea na o atu ai Ona soo i le usiusitai i le Upu i le mana o le Agaga Paia ma faalogo ia te Ia., o lē na ta‘ita‘iina i latou i ‘upu moni uma, ma talai atu le talalelei a Iesu Keriso ma valaau atu i tagata ia salamo ma le aveesea o agasala.

E lua auala e oo ai i se afa

Pei o Iesu, e lei fetuunaia e le au soo afioga a le Atua i lagona, lagona, ma le loto o tagata, a ‘ua latou tala‘i atu pea le ‘upu moni a le Atua ma fai ma so‘o o Iesu Keriso. Ma ona o le toatele o atalii o le Atua (alii ma tamaitai) na fananau mai ma tausia, o ē e le‘i fa‘amata‘u ma e le‘i fa‘afefeteina, ae sa mafai ona tetee atu i pepelo ma faaosoosoga a le tiapolo ma onosaia tulaga faigata, fa'aletonu, ma le inoino, tetee, ma sauaga o tagata io latou olaga. 

Sa mafai ona latou onosaia afa o le olaga ma sa lei mafatia lo latou faatuatua i le malepelepe, auā na fa‘avaeina lo latou fa‘atuatua i le Upu.

Sa latou tuu atu lo latou faatuatuaga uma ia Iesu Keriso ma sa faia ia Keriso ma ola ae ia te Ia ma usiusitai i Ana afioga ma ola ai i Ana afioga.. 

Sa le faasaoina i latou e le Atua ona o pepelo, faaosoosoga, tulaga faigata, fa'aletonu, inoino, tetee, ma sauaga o tagata. Leai, Na faatagaina e le Atua mea uma ma tuu atu i latou e uia, aua ua silafia e le Atua o Ona atalii (alii ma tamaitai) o le a lava le malosi faaleagaga ma mafai ona uia (Faitau foi: ‘O le au fa'alogologo ma le au fai' ma)

Ma o le mea moni lava lena, ma e tatau lava ona faapena. Ae peitai, O le aga e faʻaalia ai se isi mea.

Aisea? Aua e toatele tagata talitonu ua teena upu ma le upumoni a le Atua ma manatu ma talia pepelo a le lalolagi o le upumoni. O lea nai lo le tuputupu aʻe i le upu moni, latou tutupu a’e i le pepelo.

Latou te le’i tuu atu lo latou faatuatuaga ia Iesu Keriso ma e le o ola ia te Ia; I le upu, ae ua latou tuu atu lo latou faatuatuaga i le lalolagi ma faalagolago i upu ma tomai o tagata.

E toatele tagata ua i ai le agaga o le lalolagi nai lo le Agaga Paia ma e le tauina se taua lelei, ia taofimau i le faatuatua ma le loto fuatiaifo lelei, a ua latou tuu ese. Ona o lena, o le fa‘atuatua o le to‘atele ‘ua malepelepe 

Aisea ua mafatia ai le faatuatua o le toatele ua malepelepe?  

O lenei poloaiga ou te tuuina atu ia te oe, atalii o Timoteo, e tusa ma valoaga na muamua atu ia te oe, ina ia e tau ai le taua lelei; Taofi le faatuatua, ma se lotofuatiaifo lelei; lea ua tuu ese e nisi i le faatuatua, ua malepelepe ai: O i latou ia o Umenaio ma Alesana; o lē ‘ua ‘ou tu‘uina atu ‘iā Satani, ina ia latou aoao e aua le upu leaga (1 Timoteo 1:18-20)

Na tusi atu Paulo iā Timoteo e uiga i nisi, o lona faatuatua na malepe ai le vaa. E toʻalua o i latou o Umenaio ma Alesana, o le na tuuina atu e Paulo ia Satani, ina ia latou aoao e aua le upu leaga.

O le taimi lona lua lea, na tusia e Paulo e uiga i se tasi, o lē na ia tu‘uina atu ‘iā Satani.

Ioane 8:43-44 E le mafai ona e faʻalogo i aʻu upu o oe o lou tama le tiapolo

Taimi muamua, sa i le ekalesia i Korinito lea na tuuina atu mamao ai e Paulo le tagata ia Satani, auā sa fai feusua‘iga lenei tagata ma le avā a lona tamā.

E lei faia lava e le ekalesia se mea ma tuu ai na o le tamaloa ma faatagaina le faitaaga ma faamautinoa i lenei amioga ua leaga ai le ekalesia..

Ae o Paulo, o lē sa matua faaleagaga ma tu i le galuega a le Atua nai lo le auauna atu i tagata, e le’i tuua na o le tamaloa ae na vave lava ona faauilavea ma tautala i lenei agasala tele o le faitaaga, ina ua uma ona faaali atu e le Agaga Paia lenei agasala ia te ia (Faitau foi: ‘O le a le uiga o le tuuina atu o se tagata ia Satani?'').

Na faapena foʻi ona faia e Paulo iā Umenaio ma Alesana. Fa'aaliga, na tusi saʻo atu Paulo e uiga i amioga ma galuega a tagata ma faamasinoina, ma sa oo lava ina valaauina tagata e toalua i o la igoa.

E leʻi tuua e Paulo o Umenaio ma Alesana na o ia ma e leʻi faatagaina foʻi a latou tala leaga ma lē aogā, o lē na fa‘asesēina tagata, a ‘ua fa‘asagatau atu Paulo ‘iā te i latou i a latou ‘upu ma a latou amio, ‘ua tu‘u ‘ese i latou i fafo o le tofi ma le ekalesia, ma ta‘u atu ‘iā Timoteo.. Aua le faitatala, ae ia lapataia Timoteo ma faailoa atu le togafiti poto a le tiapolo, o ē na galulue e ala i nei tagata ma fa‘ateleina ai le amioletonu ma fa‘aumatia le fa‘atuatua o nisi.

O upu a Hemeneu ma Fileto o ni tala leaga ma le le aoga, ua faateleina ai le amioletonu

‘Ia e su‘esu‘e ‘ina ‘ia e fa‘aali atu ‘ua e fiafia i ai le Atua, o le tagata galue e le tatau ona ma, vaevae tonu le upu moni. ‘Ae ‘alo‘alo ‘ese i tala lē mamā ma le lē aogā: ona o le a faateleina i latou i le amioletonu. Ma o la latou upu o le a ai e pei o se ila: o i latou ia o Umenaio ma Fileto; O ai e uiga i le upu moni ua sese, fai mai ua mavae le toe tu; ma fa‘aumatia le fa‘atuatua o nisi. E ui i lea o le faavae o le Atua e tumau lava, ua i ai lenei faamaufaailoga, Ua silafia e le Alii i latou ua ia te ia. Ma, ‘Ia ō ‘ese i le amioletonu i latou uma o ē ta‘ua le suafa o Keriso (2 Timoteo 2:15-19)

Na tusi Paulo e uiga ia Umenaio ma Fileto e faapea, o a la upu o tala leaga ma le le aoga ua faateleina ai le amioletonu.. ‘Ua ‘ai fo‘i a latou ‘upu e pei o le ila ma leaga ai le tino (O le Ekalesia) ma le leaga ma mafua ai ona oti le tino ma oti ai i le Atua.

Sa latou sese i le upu moni i le faapea mai ua mavae atu le toetutu, ma fa‘atupuina ‘ona fa‘alēaogāina le fa‘atuatua o nisi.

Na matuā tetee Alesana le fai ʻapamemea i upu a Paulo ma isi

E tele mea leaga ‘ua faia ‘iā te a‘u e Alesana le tufuga fai ‘apamemea: e tauia o ia e le Alii e tusa ma ana galuega: Ia e faaeteete foi ia te ia; auā ua matuā tetee mai o ia ia tatou upu (2 Timoteo 4:14)

Na tusi Paulo e uiga ia Alesana le Fai ʻapamemea e tele mea leaga na ia faia iā Paulo ma o le a tauia o ia e le Alii e tusa ma ana galuega.. Na lapataia e Paulo ia Timoteo ma poloaiina Timoteo ia mataala ma ia nofouta, auā na matuā tetee Alesana i a latou upu. Ma e tupu pea lenei mea.

E toatele tagata, o ē fa‘aletino ma tautala mai i mafaufauga ma le fa‘atauva‘a o o latou mafaufau fa‘aletino ma tetee atu i afioga a le Atua ma tala‘i atu mea leaga., e fai ai le amio leaga (le faaleatua) ua faateleina ma ua malepelepe le faatuatua o le toatele.

Tala'iga leaga (valea, amio le mama)

Auā e tautala le tagata fa‘atauva‘a;, e galue fo‘i lona loto i le amioletonu, e fai le pepelo, ma ia tautala sese i le Alii, e faagaogao ai le agaga o le fia aai, e na te fa‘aumatia fo‘i le vai o lē ‘ua fia inu (Isaia 32:6)

Lemu lava ua suia le Upu i upu a le tagata faaletino, o ē e lē tautala i afioga a le Atua a o afioga a le lalolagi.

O le tele o tagata talaʻi ua lē o toe talaʻi faaleagaga, o e o le Atua ma savavali i le Agaga i le usiusitai ma le gauai ia Iesu Keriso; le Upu Ola ma tautala i le upu moni o le Upu ma ola i le olaga paia ma fua mai le fua o le Agaga, ae o le tele o failauga e o le lalolagi ma o ni failauga faaosofia e le faaleagaga, o e e amiolelei ma atamamai ma ua i ai le agaga o lenei lalolagi ma tautala mai i o latou lava aafiaga ma tautala mai a latou lava upu mai o latou lava mafaufauga ma le le aoga o o latou mafaufau faaletino ma saili i lo latou lava mamalu ma fua mai i fua o le tino. (Faitau foi: ‘O le ofutau o le pogisas’ i totonu 'Le toeaina’. 

Faapaiaga o le Finagalo o le Atua

E taitaia i latou e agaga taufaasesē ma tautala i upu, e foliga mai e amioatua, auā ua fefiloi ma mau mai le Tusi Paia, ae o nei mau ua aveesea mai le talaaga ma o latou upu e tautala faasaga i le finagalo o le Atua ma Lana amiotonu ma le paia ma e le valaau atu i le salamo ma le aveesea o le agasala ma le ola i se olaga paia., a ‘ia fa‘ateleina le amio leaga ma ia mautinoa o loo ola pea le toeaina ma tumau i le agasala ma savavali pea tagata i la le tino i le le usiusitai i le Atua ma ola e pei o le lalolagi..

Ma o lea ua le toe tala'iina ai le upu moni a le Atua ma ua le faailoaina foi le finagalo o le Atua, Ae, o lo o talaʻia pepelo a tagata liliuese e fai ma sui o le loto o le tagata ma faafiafiaina ai le tino ma faamautinoa o loo faia pea e tagata galuega o le tino., ina ia mafai ai foi ona latou faia pea galuega a le tino (Faitau foi: ‘O a'oa'oga a temoni ua fasiotia le ekalesia'').

Afai e le fausia le faatuatua i le Upu; Le Upu Moni a le Atua, ae i luga o upu ma aafiaga o le tagata, o e tautala pepelo i le pepelo e faateleina ai le amioletonu ma mu ai le loto fuatiaifo, e le tumau le faatuatua, a e malepelepe le faatuatua. O le a le mafai e le faatuatua ona tetee atu i pepelo, faaosoosoga, ma afa i le olaga, ae o le a faatoilaloina e afa le faatuatua ma faaumatia ai le faatuatua.

O ese ia mai le Atua soifua

Ave le usitai, Uso, Lest e i ai i se tasi o outou le loto leaga o le le talitonu, Tauaga mai le Atua Soifua. Ae apoapoai atu le tasi i le isi i aso uma, a o valaauina i le aso; neʻi mautu oe e seisi o oe e ala i le taufaasese o le agasala. Aua ua avea i matou ma tagata tofu ma tagata e aai ia Keriso, pe afai tatou te taofi mau i le amataga o lo tatou faatuatuaga e oo i le gataaga (Eperu 3:12-14)

O lea la, e le o se mea e ofo ai e ala i le talaiga e pepelo i le pepelo, e toatele tagata ua liliuese ma ua malepelepe le faatuatua o le toatele.

E leai se aoaiga ma se aoaiga ma e le valaauina tagata e salamo ma le aveesea o le agasala ma ola i ni olaga paia.. Leai, nai lo le ola paia, ua auauna ma siitia le agasala (Faitau foi: ‘O Iesu o se faalauiloaina o le agasala?'').

Ae ua mata’utia le Atua i nei mea uma, ma ua liliu ese mai ekalesia e tele ma ave le lamepa ma tineia lo latou malamalama. Talu ai e le mafai e le Atua ona fesootai ma le agasala, auā o le fouvale lea i le Atua le Tamā, le usiusitai i le Atua le atalii; Le Upu Lioni, ma le Atua le Agaga Paia.

Ia avea ma masima o le lalolagi’

Atonu e te Fiafia foi

    sese: Ona o le puletaofia, it's not possible to print, Sii mai, kopi, tufatufa pe lolomiina lenei mea.